Percepția asupra dezinformării
Potrivit unui sondaj recent realizat de INSCOP Research, publicat pe 11 iunie 2026, peste 50% dintre români sunt convinși că pot distinge informațiile reale de cele false, în special în contextul știrilor despre securitate și război. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că "Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional".
Sondajul a fost realizat între 2 și 8 iunie 2026, prin interviuri telefonice, utilizând metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ de 1100 de persoane. Conform datelor, 22,3% dintre respondenți se declară foarte siguri în abilitatea lor de a identifica informațiile false, iar 32,2% sunt mai degrabă siguri. În contrast, doar 8,3% consideră că oamenii, în general, pot face aceeași distincție. Proporția non-răspunsurilor este de 5,7%.
Analizând rezultatele în funcție de grupuri demografice, votanții PNL și USR, bărbații, cei cu educație superioară și tinerii cu vârste între 18 și 44 de ani au o încredere mai mare în propria capacitate de discernământ. De asemenea, locuitorii din București și angajații din sectorul privat se prezintă ca fiind mai siguri de abilitatea lor de a identifica informațiile false.
Pe de altă parte, votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară manifestă o mai mică încredere în capacitatea lor de a distinge între adevăr și falsitate. De asemenea, 41,8% dintre respondenți sunt mai degrabă nesiguri cu privire la abilitățile generale ale populației de a detecta dezinformarea.
Remus Ștefureac a subliniat că "fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societății", ceea ce poate duce la o scădere a vigilenței în fața propriilor vulnerabilități. Această discrepanță între percepția de sine și evaluarea generală sugerează o problemă serioasă dezinformării în rândul societății românești.
Comparativ cu datele din 2023, când atenția asupra dezinformării a crescut exponențial, rezultatele sondajului actual arată o stabilizare a percepției românilor asupra capacității lor de a detecta informațiile false. În 2023, doar 15% dintre români erau convinși de abilitățile lor de discernământ.
De asemenea, analiza comparativă cu alte state membre ale Uniunii Europene relevă că România se află la o medie similară cu țările din Europa de Est, dar cu o percepție mai pesimistă asupra capacității generale a cetățenilor de a face față dezinformării. Potrivit Eurostat, în 2025, doar 36% dintre europeni erau încrezători în capacitatea lor de a detecta știrile false.
În concluzie, sondajul INSCOP reflectă o percepție divizată în rândul românilor cu privire la abilitățile lor de a identifica dezinformarea. Pe de o parte, există o încredere crescută în capacitatea personală, dar, pe de altă parte, o scepticism generalizat față de abilitățile celorlalți. Această dualitate va necesita o atenție sporită din partea autorităților și a organizațiilor media pentru a dezvolta campanii educaționale care să îmbunătățească alfabetizarea media în rândul populației.
Pe termen lung, este esențial ca măsurile de combatere a dezinformării să fie integrate în politici publice, având în vedere impactul negativ al dezinformării asupra democrației și coeziunii sociale.