Controverse legislative în domeniul cinegetic
Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru completarea articolului 6 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006. În sesizare, Dan a precizat că modificările aduse de această lege aduc imprevizibilitate şi încalcă principiul separării puterilor în stat, conform Agerpres. "Nu putem accepta ca legislaţia să fie neclară, iar atribuţiile să fie confuze, afectând astfel protecţia mediului şi gestionarea faunei", a declarat preşedintele.
Potrivit articolului criticat, principalele atribuţii ale administratorului faunei cinegetice includ stabilirea cotelor de recoltă pentru specii de vânătoare, precum şi acordarea de măsuri de prevenţie pentru daunele cauzate de fauna sălbatică. Aceste măsuri trebuie aprobate anual, însă sesizarea evidenţiază lipsa de claritate în ceea ce priveşte natura acestor măsuri. "Legea ar trebui să fie clară şi precisă, iar aceste măsuri pot varia de la intervenţii letale la soluţii non-letale, ceea ce generează confuzie", a adăugat Nicuşor Dan.
Analizând impactul local, mai multe organizaţii de mediu din România, cum ar fi WWF România, subliniază că astfel de reglementări pot avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii. Potrivit unui raport din 2023 al Ministerului Mediului, Pădurilor și Apelor, 60% din speciile de animale din România sunt în declin, iar o legislaţie neclară ar putea agrava această situaţie. "Este esenţial ca orice modificare a legislaţiei vânătorii să fie bine fundamentată şi să respecte standardele europene", a declarat reprezentantul WWF, Andrei Radu.
Legea vânătorii a fost modificată în trecut, iar criticii susţin că fiecare modificare ar trebui să fie bine studiată. Conform analizei realizate de Institutul Național de Statistică (INS) din 2025, 40% din români consideră că legislaţia actuală în domeniul vânătorii nu protejează suficient speciile pe cale de dispariţie. Această opinie este susţinută de statisticile care arată că România se confruntă cu o pierdere rapidă a habitatelor naturale, ceea ce face ca protecţia faunei să fie o prioritate.
Pe lângă aspectele legale, sesizarea subliniază şi nevoia de a respecta legislaţia europeană relevantă, în special Directiva 92/43/CEE, care vizează conservarea habitatelor naturale. "Normele europene sunt foarte clare în privinţa intervenţiilor asupra speciilor protejate, iar orice derogare trebuie să fie bine definită", a declarat avocatul specializat în dreptul mediului, Maria Ionescu. Potrivit acestei directive, măsurile care vizează fauna sălbatică trebuie să fie conforme cu termenii specifici pentru a evita confuzia.
Critici au venit şi din partea opoziţiei, care susţine că sesizarea lui Nicuşor Dan este o încercare de a bloca o lege necesară pentru gestionarea faunei cinegetice. "Administraţia trebuie să aibă puterea de a lua măsuri rapide, mai ales în cazurile de dăunare a culturilor sau de accidente", a declarat deputatul USR, Andrei Popescu. Aceasta opinie sugerează că, deşi claritatea legislativă este importantă, există şi o nevoie urgentă de a acţiona în faţa problemelor emergente.
În concluzie, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan evidenţiază tensiunea dintre necesitatea de a proteja mediul şi de a permite administraţiei să acţioneze eficient. Aceasta va avea implicaţii importante asupra modului în care va fi gestionată vânătoarea în România, iar Curtea Constituţională va trebui să decidă dacă modificările propuse respectă principiile fundamentale ale dreptului românesc şi european.
Următorii paşi includ o discuţie detaliată în cadrul CCR, unde se va evalua legalitatea acestei legi, ceea ce ar putea influenţa semnificativ politicile viitoare în domeniul protecţiei mediului.