Declarații în contextul Guvernului Tomac
Bogdan Glăvan, profesorul universitar de economie al cărui nume a fost vehiculat pentru funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Tomac, a anunțat joi, 11 iunie 2026, că a demisionat din partidul Forța Dreptei. „Nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației”, a transmis el în contextul criticilor privind afilierea politică a unor miniștri propuși de premierul desemnat Eugen Tomac.
„În această dimineață mi-am înaintat demisia din Forța Dreptei. Am decis acest lucru deoarece nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației. Eu cred că ne aflăm în cadrul democrației”, a scris Bogdan Glăvan pe Facebook. El le-a răspuns criticilor deciziei președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Eugen Tomac pentru formarea unui guvern că nu ar fi prima oară când premierul desemnat nu este un membru al Parlamentului.
„PARLAMENTUL ESTE SUVERAN (ca reprezentant al poporului). Președintele face o desemnare de prim-ministru. Poate desemna pe cine vrea, chiar pe cineva din afara Parlamentului. Cândva a fost desemnat domnul Mugur Isărescu, care a plecat de la BNR, a condus guvernul, după care s-a întors la BNR. În alt moment a fost desemnat domnul Lucian Croitoru, care nu a trecut votul Parlamentului. Acum a fost desemnat Eugen Tomac. Foarte bine. Parlamentul poate decide să îl învestească. Foarte bine. Parlamentul poate decide să nu îi acorde votul de încredere. Foarte bine. Parlamentul poate decide să susțină un al doilea prim-ministru desemnat. Foarte bine. Sau poate să nu-l susțină nici pe acesta, ceea ce este tot bine. Este posibil să ajungem la alegeri anticipate. Foarte bine. Este posibil să nu ajungem acolo. Foarte bine”, consideră Bogdan Glăvan.
Numele profesorului universitar de economie a fost vehiculat ca propunere pentru Ministerul Finanțelor, însă premierul desemnat Eugen Tomac nu s-a prezentat încă în Parlament cu lista completă. „Indiferent de cum decurg lucrurile, ne aflăm în cadru democratic. Aceasta este democrația, așa funcționează conform Constituției noastre. Toate variantele sunt democratice. În același timp, fiecare variantă are niște consecințe. Orice acțiune umană, orice decizie și orice politică guvernamentală au consecințe, au avut consecințe până acum și vor avea consecințe și de acum încolo”, se încheie mesajul lui Bogdan Glăvan.
Demisia lui Bogdan Glăvan are loc într-un moment sensibil pentru tabăra de dreapta și pentru negocierile privind viitorul executiv. Eugen Tomac încearcă să obțină susținerea parlamentară pentru un guvern tehnic, într-un Parlament fragmentat, în care niciun partid nu pare dispus să își asume fără condiții noua formulă de guvernare. Potrivit unor surse politice, numele lui Bogdan Glăvan a fost luat în calcul pentru zona economică a Cabinetului Tomac, inclusiv pentru un posibil portofoliu la Finanțe. Lista nu este însă oficială, iar premierul desemnat poartă în continuare discuții cu partidele pentru a-și asigura voturile necesare.
Mesajul lui Glăvan este o delimitare de interpretările mai dure potrivit cărora actuala procedură de formare a Guvernului ar reprezenta o abatere de la regulile democratice. Dimpotrivă, economistul susține că tocmai posibilitatea Parlamentului de a accepta sau respinge un Cabinet arată că mecanismul constituțional funcționează. În același timp, Glăvan avertizează că fiecare opțiune politică are consecințe. „În același timp, fiecare variantă are niște consecințe. Orice acțiune umană, orice decizie și orice politică guvernamentală au consecințe, au avut consecințe până acum și vor avea consecințe și de acum încolo”, a conchis acesta.
Eugen Tomac a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan. Miza imediată este formarea unui executiv care să poată trece de votul Parlamentului și să gestioneze problemele bugetare, fondurile europene și reformele asumate. Conform procedurii constituționale, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și asupra întregii liste a Guvernului. Învestirea se face în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Înaintea votului final, miniștrii propuși trebuie audiați în comisiile parlamentare de specialitate, care dau avize consultative. Decizia politică finală aparține însă plenului reunit. Dacă Guvernul Tomac nu va obține votul de încredere, președintele ar urma să continue procedura desemnării unui premier. Constituția prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură și dacă nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.
Bogdan-Nicolae Glăvan este economist, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”. Este cunoscut în spațiul public pentru pozițiile sale de dreapta, pentru critica intervenției statului în economie și pentru orientarea sa liberală/libertariană. Potrivit prezentării sale academice, Glăvan are activitate publicistică și științifică în domenii precum microeconomie, macroeconomie, economie monetară, economia dezvoltării și antreprenoriat. Este redactor-șef al revistei „Romanian Economic and Business Review” și a publicat articole în reviste de specialitate internaționale. În plan politic, Bogdan Glăvan a fost apropiat de Ludovic Orban și a fost asociat, în ultimii ani, cu zona Forța Dreptei.
La alegerile parlamentare din 2024, numele său a apărut pe lista Forței Dreptei de la Iași, unde a fost anunțat pentru prima poziție la Senat.