Reacția BNR după sancțiuni
Banca Națională a României (BNR) a reacționat oficial după amenzile record aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci participante la stabilirea indicelui ROBOR și susține că decizia autorității de concurență trebuie însoțită de clarificări suplimentare pentru a evita „confuzii”, „așteptări nerealiste” și „acuzații nefondate” cu impact asupra stabilității financiare.
Într-un mesaj transmis miercuri de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, banca centrală afirmă că investigația nu a vizat Banca Națională și nici regulamentele pieței monetare, însă consideră că există în continuare întrebări importante care trebuie lămurite public. „Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, a transmis BNR.
Instituția a subliniat că inclusiv comunicatul Consiliului Concurenței precizează că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Banca Națională afirmă că în spațiul public au apărut interpretări eronate privind evoluția ROBOR și presupusele efecte ale comportamentului băncilor asupra creditelor. Instituția face referire inclusiv la declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora eventualele diferențe analizate în anchetă ar fi fost de „fracțiuni de procent”, nu de procente întregi.
„Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa-zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, a transmis banca centrală.
BNR avertizează că interpretările exagerate privind ROBOR și ancheta Consiliului Concurenței pot avea efecte asupra stabilității financiare și politicilor de creditare. În reacția transmisă miercuri, Banca Națională ridică și o serie de întrebări privind concluziile Consiliului Concurenței și modul în care autoritatea a ajuns la decizia de sancționare a băncilor. Instituția spune că, dacă normele și regulamentele pieței monetare sunt considerate corecte și au fost respectate de bănci, atunci trebuie explicat exact ce prevederi ale legislației concurențiale ar fi fost încălcate.
„Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune”, arată BNR.
Banca Națională susține că unele dintre argumentele invocate până acum de Consiliul Concurenței sunt „cel puțin contradictorii” fără explicații suplimentare. „Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, «nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR». Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de «schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț» sau de «transparența prea mare» a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii fără alte explicații”, a transmis instituția.
BNR afirmă că, în mod paradoxal, din explicațiile prezentate până acum ar rezulta că „prea multă informație și prea multă transparență” ar putea fi considerate elemente anticoncurențiale. „Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial”, se mai arată în comunicat.
Instituția solicită clarificări și în legătură cu modul în care Consiliul Concurenței a apreciat că anumite diferențe de „fracțiuni de procent” ar fi fost suspecte în calculul ROBOR. „În legătură cu «fracțiunile de procent» evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat”, transmite BNR.
Banca Națională mai întreabă de ce aceeași logică nu ar fi aplicată și perioadelor în care ROBOR a scăzut puternic. „Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect”, a precizat instituția.
În comunicat este menționată și declarația făcută de guvernatorul Mugur Isărescu în august 2022, când afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”. BNR susține că acea declarație nu trebuie interpretată drept o confirmare a unor suspiciuni privind manipularea pieței monetare. „Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale — care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) — așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare. A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult”, a explicat banca centrală.
BNR afirmă că a colaborat pe parcursul anchetei cu inspectorii Consiliului Concurenței și a pus la dispoziție documentele solicitate privind funcționarea pieței monetare și procesul de stabilire a ROBOR și ROBID. De asemenea, instituția a avertizat că deciziile Consiliului Concurenței pot avea efecte importante asupra stabilității financiare și a creditării și susține că acestea trebuie explicate cât mai clar opiniei publice.
„Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase.
Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse — după cum va fi cazul — ele trebuie însă cât mai bine clarificate”, a concluzionat BNR.