Răspunsuri și reacții oficiale
Secția pentru procuri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat recent după ce secția de judecători, condusă de Lia Savonea, a indicat procurorii ca fiind responsabili pentru prescrierea unor dosare penale. Într-un comunicat de presă emis pe 9 iunie 2026, procurorii au subliniat că o simplă analiză statistică nu este suficientă pentru a evidenția modul în care parchetele și instanțele au gestionat problema prescripției penale, în contextul deciziilor CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022. "Am constatat că o parte din dosarele considerate prescrise au fost gestionate de instanțe pe parcursul întregii durate a termenului de prescripție, ceea ce a dus la o percepție publică distorsionată asupra responsabilității", a declarat un purtător de cuvânt al Secției pentru procuri.
Hotărârea numărul 1348 a Secției pentru judecători a stârnit controverse, având în vedere că se menționează un atac asupra independenței justiției. Procurorii au argumentat că analiza efectuată de judecători nu a luat în considerare toate aspectele relevante, cum ar fi momentul în care a fost constatată împlinirea termenului de prescripție și impactul deciziilor anterioare ale instanțelor superioare. "Este esențial să înțelegem că datele statistice trebuie interpretate în contextul lor juridic și procedural", au adăugat aceștia.
Conform unui raport al Consiliului Superior al Magistraturii, în ultimii cinci ani, 80% din dosarele care au intrat în procedură de prescriere au fost înregistrate în instanțe. În 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), 35% dintre cauzele penale au fost afectate de problema prescripției. Aceste statistici reflectă nu doar complexitatea cazurilor, ci și eventualele întârzieri în procesul judiciar.
În analiza lor, procurorii susțin că problema prescripției nu a fost generată doar de o abordare ineficientă a instanțelor, ci și de legislația defectuoasă. "Parlamentul României a avut responsabilitatea de a modifica legislația penală, dar nu a realizat acest lucru, lăsând astfel un vid legislativ care a contribuit la problema prescrierii", au adăugat reprezentanții Secției pentru procuri. Această afirmație este susținută și de expertul în drept penal, profesorul Andrei Popescu de la Universitatea din București, care a declarat că "fără o reformă legislativă adecvată, problema prescripției va continua să afecteze justiția română".
Criticii din rândul judecătorilor, inclusiv Lia Savonea, au subliniat că responsabilitatea majoritară revine instanțelor, care trebuie să gestioneze eficient dosarele. "Este esențial ca judecătorii să fie conștienți de impactul deciziilor lor asupra justiției și să acționeze în consecință", a afirmat Savonea. De asemenea, s-au adus în discuție cazurile de corupție în rândul funcționarilor publici, subliniind că aceste situații sunt cele care au generat cel mai mult interes și dezbate în spațiul public.
Secția pentru procuri a reafirmat disponibilitatea de a colabora cu judecătorii pentru a îmbunătăți legislația penală și procesuală. "Suntem deschiși la dialog și la propuneri constructive pentru a evita aceste conflicte în viitor", au subliniat procurorii. Aceasta ar putea reprezenta o oportunitate pentru reformele necesare în justiția română.
Pe termen lung, este esențial ca această dispută să fie rezolvată printr-un efort comun al ambelor părți, pentru a asigura un sistem judiciar eficient și transparent.
În concluzie, discuțiile asupra prescripției penale rămân un subiect crucial, iar soluțiile nu pot fi găsite decât printr-o cooperare eficientă între procurori, judecători și legislatori.