Conflict Israel-Iran în escaladare
Deși Trump avertizase public Israelul să nu lovească Beirutul în războiul cu militanții Hezbollah susținuți de Iran, Israelul fix asta a făcut duminică, amintește AP. Iranul a răspuns imediat, lansând asupra Israelului rachete balistice pentru prima dată de la armistițiul anunțat în aprilie. Israelul a lovit apoi Iranul, cu care Trump poartă de câteva săptămâni negocieri cu o miză ridicată. Cu toate că cele două țări au anunțat luni că opresc atacurile, este puțin probabil ca dezacordurile dintre Trump și Netanyahu să se oprească.
Trump, pentru care vin alegeri legislative și locale importante în toamnă, vrea să pună capăt unui război nepopular și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru a tăia prețurile la carburanți. De partea sa, Iranul a transmis că nu încheie niciun acord de pace fără o încetare completă a focului în Liban. Netanyahu, care are și el alegeri în acest an, este sub presiune să oprească Hezbollah și să demonstreze că poate să câștige războiul cu Iranul și aliații Teheranului în regiune. În plus, are de făcut și un mers complicat pe sârmă în gestionarea relațiilor cu SUA, cel mai important aliat al Israelului, fără să lase impresia că este supus Washingtonului.
Când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, pe 28 februarie, cei doi aliați păreau uniți. Netanyahu spunea atunci că obiectivele erau slăbirea armatei iraniene, eliminarea programelor nucleare și de rachete balistice și răsturnarea guvernului. După moartea liderului suprem al Iranului în primul val de atacuri, Trump chiar i-a îndemnat pe iranieni să-și "recupereze" țara. A devenit clar destul de repede că, în timp ce Trump căuta o victorie rapidă și ușoară, precum cea obținută în Venezuela, Netanyahu își dorea să învingă Iranul, chiar dacă însemna un conflict prelungit.
După ce Teheranul a arătat că poate să reziste săptămâni întregi la atacuri intense și a menținut închisă Strâmtoarea Ormuz, americanii și israelienii au devenit tot mai frustrați, dar din motive diferite. Prețul benzinei și al altor produse a crescut puternic în SUA, unde foști și actuali susținători l-au acuzat pe Trump că și-a încălcat promisiunea de campanie și a împins Statele Unite într-un nou impas militar în Orientul Mijlociu. Trump, conștient că republicanii ar putea fi amenințați la alegerile pentru Congres din noiembrie, a respins criticile.
Și israelienii sunt tot mai nemulțumiți că Netanyahu a eșuat în războaiele declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în timpul mandatului său. La mai bine de doi ani, Hamas încă controlează o parte din Gaza, Hezbollah continuă să lanseze rachete, iar guvernul iranian și programul său nuclear au supraviețuit, în ciuda pierderilor grele.
Punctul fierbinte este Libanul, unde luptele continuă între Israel și Hezbollah, în ciuda anunțurilor privind încetarea focului. Ca să obțină un acord de pace, Trump pare să fi acceptat cererea Iranului ca Libanul să nu mai fie atacat. Teheranul a amenințat că va ataca din nou dacă Israelul continuă loviturile în Liban. De cealaltă parte, Israelul pare hotărât să păstreze fronturile separate și să-și continue campania în Liban, unde a ocupat o regiune întinsă din sudul țării. Obiectivul pare a fi eliminarea Hezbollah.
Tensiunile au ieșit la suprafață săptămâna trecută. Trump a recunoscut public că a avut o convorbire tensionată cu Netanyahu despre Liban și că l-a făcut "nebun", frustrat că războiul împotriva Hezbollah amenința negocierile cu Iranul. Trump a transmis clar în mai multe interviuri că nu a fost mulțumit de atacul Israelului de duminică asupra Beirutului. A fost lansat fără avertisment și a lovit o clădire rezidențială, ucigând două persoane și rănind 20, potrivit autorităților libaneze.
Liderul SUA a cerut apoi reținere de la Israel după ce Iranul a lansat primul val de rachete, tot duminică. Eu iau toate deciziile, nu Netanyahu, a transmis el pentru Financial Times. Câteva ore mai târziu, Israelul a bombardat Iranul. Sursele citate de AP spun că Trump ceruse reținere pentru a calma piețele și a evita prăbușirea negocierilor. În replică, oficialii israelieni au spus că SUA nu ar tolera atacuri fără un răspuns rapid și că ambele tabere au înțeles că lipsa unui răspuns la atacurile iraniene l-ar pune pe Netanyahu într-o poziție politică dificilă.
Netanyahu s-a apărat spunând că "Israelul are dreptul deplin la autoapărare și îl exercităm în măsura necesară. Vă spun acest lucru așa cum îl spun, cu apreciere și respect, în discuțiile bune cu prietenul meu, președintele Trump". Nu este prima dată când Trump se află în dezacord public cu Netanyahu în privința unei operațiuni militare. În martie, la mai puțin de trei săptămâni de la începutul conflictului, Trump a fost iritat de decizia lui Netanyahu de a ataca un important zăcământ de gaze iranian, la care Iranul a răspuns lovind infrastructura energetică din Golf. "I-am spus: Nu face asta. Ne înțelegem foarte bine. Ne coordonăm, dar, din când în când, face câte ceva", a declarat Trump atunci.
Deși Trump a criticat public decizia, două surse au confirmat pentru AP că SUA fuseseră informate dinainte despre planurile Israelului privind atacul. Nu este clar dacă această dispută va avea totuși urmări reale. "Nu este atât de neobișnuit ca relația SUA-Israel să aibă astfel de tensiuni. Ceea ce este foarte diferit acum este cât de public se desfășoară totul", a comentat analistul geopolitic Michael Singh, amintind că Trump a avut dispute publice similare și cu alți șefi de stat, inclusiv cu aliați apropiați.
Eytan Gilboa, expert în relațiile SUA-Israel, se îndoiește că episodul poate amenința serios alianța dintre cele două țări. Potrivit acestuia, Netanyahu a fost mereu atent să nu împingă lucrurile prea departe.
"Dacă ar fi existat o amenințare mare, de exemplu dacă Israelul ar fi continuat războiul în Iran și ar fi tras SUA în el, atunci ar fi fost o situație diferită", a spus el, punctând că există în continuare "dezacorduri" fără răspuns "între Netanyahu și Trump legate de Iran, Liban și Gaza".