Tensiuni crescute și impact economic
Luni, 8 iunie 2026, Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă fază critică de impas militar și diplomatic. Armata israeliană (IDF) a anunțat că a efectuat lovituri aeriene asupra unor ținte militare din vestul și centrul Iranului, scrie Jerusalem News, Reuters și Axios. Atacul vine la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, îi ceruse explicit premierului Benjamin Netanyahu să se abțină de la represalii pentru a nu arunca în aer negocierile secrete de pace dintre Washington și Teheran. Ruptura diplomatică dintre Casa Albă și guvernul de la Ierusalim devine tot mai evidentă, în timp ce piețele financiare internaționale au reacționat instantaneu: cotația petrolului Brent a crescut cu peste 3%, depășind pragul de 96 de dolari per baril.
Dinamica din ultimele 24 de ore arată o prăbușire în lanț a acordurilor de încetare a focului stabilite în primăvară. Duminică, 7 iunie, Israelul bombardează suburbia Dahiyeh din Beirut (reședința Hezbollah), încălcând de facto planul de armistițiu propus de SUA pentru Liban. Netanyahu a justificat atacul ca răspuns la rachetele lansate de Hezbollah spre nordul Israelului. Duminică seară, Iranul ripostează și lansează o salvă de rachete balistice către Israel, vizând în special baza aeriană Ramat David de lângă Nazaret. Israelul afirmă că a interceptat proiectilele și nu s-au înregistrat victime.
Luni, 8 iunie, sfidând cererile SUA, aviația israeliană folosește rachete balistice lansate din aer pentru a lovi obiective militare din interiorul Iranului, anunță Jerusalem News. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a confirmat exploziile din centrul și vestul țării. Înainte ca Israelul să lovească Teheranul, Donald Trump, aflat la clubul său de golf din Bedminster, New Jersey, a avut o convorbire telefonică tensionată, de aproape 30 de minute, cu Benjamin Netanyahu. Conform unor surse guvernamentale citate de Axios, Trump i-a transmis premierului israelian să oprească atacurile, deoarece SUA sunt "foarte aproape de a realiza ceva istoric în privința unui acord global de pace".
Ulterior, într-un interviu acordat publicației Financial Times, Trump a utilizat un ton extrem de tăios pentru a arăta cine deține controlul politic asupra fondurilor și logisticii de război: „[Atacul Iranului] nu va avea niciun impact asupra acordului. Eu conduc jocul. Eu iau toate deciziile. El [Netanyahu] nu controlează nimic.”, a spus Donald Trump. Mai mult, într-o intervenție la NBC News pentru a marca 100 de zile de la izbucnirea fazei acute a conflictului, Trump a avertizat Teheranul: „Suntem foarte aproape de un acord, altfel îi voi spulbera direct”.
Negocierile de pace actuale, despre care Trump spune că sunt aproape finalizate, se lovesc de condiții extrem de dure din ambele părți. Reacția Teheranului la propunerile economice ale SUA a fost una de respingere vehementă. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a declarat că orice redirecționare a fondurilor iraniene către statele arabe din Golf este „ilegală” și va atrage măsuri severe de răspuns. În plus, negociatorul-șef al Iranului, Mohammed Baqer Qalibaf, a avertizat că bazele militare ale SUA din regiune și activele israeliene au devenit „ținte legitime” din cauza încălcării acordurilor privind Libanu, scriu sursele citate.
Instabilitatea din această dimineață a pus capăt speranțelor traderilor că acordul Trump-Iran va duce la deblocarea rutelor maritime. Din cauza schimburilor directe de focuri dintre Israel și Iran, cotațiile futures pentru petrolul Brent au depășit din nou 96 de dolari per baril. Analiștii financiari avertizează că, dacă conflictul escaladează într-un război de uzură total, prețul energiei la nivel global va suferi un nou șoc inflaționist în a doua jumătate a anului 2026.
Pe plan intern, Benjamin Netanyahu se confruntă cu critici masive din partea rivalilor politici care îl acuză că folosește escaladarea militară din Liban și Iran pentru a-și securiza capitalul politic înainte de alegerile naționale programate în acest an.