Controverse și opuneri
Guvernul sârb și Ambasada SUA la Belgrad au anunțat o invitație publică pentru construcția hidrocentralei Djerdap 3 (Porțile de Fier 3), unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est, informează publicația locală Vreme. Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei din Serbia, termenul pentru depunerea scrisorilor de intenție de către companiile interesate este 25 iunie 2026. "Este un proiect strategic, iar implicarea Statelor Unite este esențială pentru a asigura un parteneriat de succes", a declarat un oficial din cadrul ministerului. Însă, opinia publică din Serbia s-a împărțit, o parte a ei respingând vehement inițiativa guvernului. România, la rândul său, a fost extrem de reticentă față de acest proiect, având în vedere implicațiile asupra stabilității hidrocentralelor comune existente pe Dunăre.
În urmă cu doi ani, România a avertizat că construcția Porțile de Fier 3 nu trebuie să pericliteze stabilitatea hidrocentralelor Porțile de Fier 1 și 2. Atunci, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent. Acum, discuțiile între ministerele Energiei din cele două țări au fost reluate, fiind evaluate consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului. Expertul în energie Miodrag Kapor a afirmat că „rolul Statelor Unite este binevenit pentru a acționa eventual ca mediator între Serbia și România, deoarece este nevoie și de acordul României, care este membră a NATO”.
Pe lângă disensiunile cu România, proiectul ridică întrebări cu privire la impactul asupra mediului, dar și la metoda de finanțare și selecția contractorilor. "Modul în care este implementat proiectul poate deschide probleme politice și instituționale serioase", consideră Kapor. În opinia sa, conflictul strategic dintre SUA și Uniunea Europeană complică și mai mult situația. "Problema este că SUA, cu actuala administrație, se află într-un conflict cu Uniunea Europeană, iar relațiile tranzacționale dintre Casa Albă și alte guverne sunt pline de incertitudini", a adăugat expertul.
Kapor a subliniat că este puțin probabil ca Serbia să elaboreze un acord eficient cu România fără o mediere americană, dar a avertizat că acordurile care ocolesc procedurile stabilite de Comisia Europeană pot deschide calea pentru corupție. "Corupția duce, de obicei, la un profesionalism inadecvat. Actuala administrație americană este cunoscută pentru implicarea organizațiilor și indivizilor care neglijează procedurile obișnuite prin conexiuni personale și nepotism", a concluzionat Kapor.
Proiectul Porțile de Fier 3 are o valoare estimată la peste 2,63 miliarde de euro și este conceput să aibă o capacitate de 2.400 de megawați, cu posibilitatea de a integra 400 de megawați suplimentari din surse regenerabile. De asemenea, se estimează că finalizarea acestuia ar putea avea loc până în 2038. Aceasta va fi o centrală hibridă reversibilă, amplasată pe teritoriul municipiului Golubac. Interesul companiilor americane pentru proiect a fost manifestat încă din 2021, când gigantul Bechtel a început pregătirea studiilor tehnice.
Între timp, anunțul ambasadei americane a generat reacții mixte pe rețelele sociale, unde utilizatorii discută despre legitimitatea parteneriatului strategic și despre posibila extindere a influenței americane asupra infrastructurii cheie din Serbia. Apelul pentru exprimarea interesului reprezintă prima etapă de selecție, iar procesul este coordonat de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei, conform Legii privind achizițiile publice și acordului energetic interstatal dintre Serbia și Statele Unite.
Această inițiativă marchează un pas important în atragerea companiilor financiare și de inginerie americane în proiectul Djerdap 3, care promite să devină un pilon al dezvoltării energetice în regiune.
În concluzie, implicarea Statelor Unite în construcția hidrocentralei Porțile de Fier 3 este o mișcare complexă, care va necesita o coordonare atentă între Serbia și România pentru a evita conflictele și a asigura un impact pozitiv asupra mediului și economiei.
Discuțiile dintre cele două țări vor continua, iar transparența în procesul de selecție a contractorilor va fi esențială pentru prevenirea corupției și asigurarea unei dezvoltări sustenabile a proiectului.