Sondaj ECFR despre SUA
Declin istoric reprezintă subiectul principal al acestui articol. Relația de securitate dintre Europa și Statele Unite traversează o criză de încredere fără precedent. Un sondaj de opinie realizat de prestigiosul think-tank Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) relevă o realitate sumbră pentru axa Washington-Bruxelles: doar 11% dintre cetățenii europeni mai privesc astăzi Statele Unite ca pe un aliat autentic. În plus, majorități solide din toate statele chestionate pun la îndoială faptul că America ar mai interveni militar în sprijinul lor în cazul unui atac, scrie The Guardian.
Studiul, publicat înaintea unor reuniuni la vârf cruciale ale G7 și NATO ce vor avea loc în Franța și Turcia, scoate la iveală o „neîncredere profundă” instalată pe continent. Datele reflectă o degradare constantă a percepției publice: procentul celor care văd în SUA un aliat a scăzut de la 22% în noiembrie 2024, la 16% în urmă cu șase luni, ajungând acum la pragul critic de 11%. Pentru majoritatea europenilor, Washingtonul a devenit doar un „partener necesar”, în timp ce un segment semnificativ (13% ca rival, 12% ca adversar direct) privește America cu ostilitate.
Această reconfigurare a mentalității colective este strâns legată de impredictibilitatea administrației de la Casa Albă. Retorica agresivă a președintelui Donald Trump în Orientul Mijlociu, disputele diplomatice absurde, precum amenințările legate de Groenlanda, declarațiile privind retragerea trupelor din bazele europene și scepticismul său fățiș privind utilitatea NATO au forțat Europa să adopte un pragmatism de criză. „Pe tot continentul există un sprijin clar pentru reducerea dependenței de Washington”, explică Jana Kobzová, coautoare a raportului ECFR. Potrivit acesteia, europenii devin tot mai deschiși către o creștere a bugetelor de apărare și, în mod surprinzător, manifestă o încredere sporită că statele vecine din Europa le-ar sări în ajutor în caz de criză, preferând să nu mai mizeze pe umbrela de securitate americană.
La rândul său, Paweł Zerka, coautor al studiului, subliniază că această dorință a publicului de autonomie strategică creează o oportunitate politică majoră: „Liderii europeni au acum undă verde să acționeze mai rapid și mai hotărât pentru consolidarea securității continentale.”
Sondajul, realizat în 15 țări (printre care Franța, Germania, Polonia, Italia, dar și Elveția sau Marea Britanie), arată o tendință clară spre suveranism militar. Majorități covârșitoare consideră că statele lor ar trebui să cumpere mai puțin armament american și să favorizeze industria de apărare europeană. Acest curent este extrem de puternic în Danemarca (75%), Olanda (72%), Suedia (70%) și Franța (66%).
47% dintre respondenți susțin ideea unor împrumuturi comune la nivelul UE pentru finanțarea apărării. Cu toate acestea, când vine vorba de tăieri din bugetele publice interne (sănătate, educație) pentru a aloca mai mulți bani armatei, opoziția este masivă, în special în Italia (63%) și Austria (59%). Totuși, europenii nu vor desființarea NATO. Doar 29% susțin înlocuirea Alianței cu o structură exclusiv europeană. Sentimentul general este că relațiile transatlantice „își vor reveni” odată ce Donald Trump va părăsi Biroul Oval, o speranță împărtășită de peste 60% dintre cetățenii din Franța, Spania și Suedia.
În ciuda presiunii economice și a crizei energetice, europenii rămân fermi în privința Rusiei: 44% consideră că reluarea importurilor de petrol și gaze de la Moscova ar fi o idee proastă sau foarte proastă. Pe de altă parte, entuziasmul scade când vine vorba de extinderea blocului comunitar. Aspirațiile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană continuă să dividă continentul.
Respondenții din țări precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania și chiar Estonia – un aliat tradițional extrem de vocal al Kievului – înclină mai degrabă să se opună integrării Ucrainei „în contextul actual” decât să o susțină.