Grindeanu cere clarificări legale
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, 10 iunie 2026, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, declanşat prin emiterea Ordonanţei de urgenţă privind Programul SAFE, transmite Agerpres. Sorin Grindeanu a declarat: „Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată.”
Conform sesizării, Guvernul a reglementat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 38/2026 soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, afectând astfel competenţa exclusivă a Parlamentului de a legifera. „Transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, abdicând astfel de la rolul său constituţional”, explică Grindeanu.
Analiza cronologiei procedurale relevă că Guvernul a extins „substanţial” proiectul iniţial al ordonanţei în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii moţiunii de cenzură, adăugând 12 articole noi. „Expunerea de motive a legii de aprobată recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.”
Criticii acestei acţiuni consideră că Guvernul a acţionat într-o manieră care contravine principiului separaţiei puterilor în stat. Conform Constituţiei României, art. 1 alin. (4), „România este stat de drept, în care respectarea legii este fundamentală”. Așadar, orice intervenţie a Executivului care afectează deliberarea legislativă poate fi contestată pe baza acestor principii.
Această situaţie aduce în discuţie nu doar legalitatea Ordonanţei, ci şi efectele sale asupra echilibrului puterilor în stat. Experţii în drept constituţional, precum conf. univ. dr. Alina Mungiu-Pippidi de la SNSPA, consideră că „acest conflict juridic ridică întrebări serioase despre integritatea procesului legislativ şi despre respectarea normelor constituţionale”.
În comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europene, unde procedurile de legiferare sunt stricte, România se confruntă cu o situaţie în care Guvernul poate interveni în mod unilateral, ceea ce poate duce la o erodare a încrederii publice în instituţii. Experţi din domeniul politicii publice subliniază că „un astfel de precedent poate afecta grav funcţionarea democraţiei şi poate submina autoritatea Parlamentului”.
Pe de altă parte, reprezentanţii Guvernului afirmă că măsurile adoptate prin Ordonanţa de urgenţă sunt esenţiale pentru a răspunde unor nevoi urgente ale societăţii. „Trebuie să acţionăm rapid pentru a proteja cetăţenii”, a declarat un oficial guvernamental care a dorit să rămână anonim.
În concluzie, discuţia de astăzi la CCR va avea implicaţii semnificative nu doar pentru actul legislativ în sine, ci şi pentru stabilitatea relaţiei dintre Guvern şi Parlament.
Este esenţial ca toate părţile implicate să respecte principiile constituţionale pentru a asigura funcţionarea corectă a democraţiei în România.