CSM acuză atacuri la independență
Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au decis în unanimitate, pe data de 9 iunie 2026, să sesizeze toate organismele europene împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Această decizie a fost luată în contextul unor acțiuni pe care judecătorii le consideră atacuri fără precedent la adresa independenței justiției. Președintele CSM a declarat: „Este imperativ să apărăm independența judecătorilor față de orice influență politică.”
Decizia CSM a fost comunicată și către Președinția României, Guvernul României, precum și Ministerul Afacerilor Externe, care coordonează procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul întocmit de CSM, care are peste 70 de pagini, detaliază informațiile pe care judecătorii le consideră inexacte sau manipulatoare, transmise de Guvernul Bolojan.
În cadrul acestui raport, judecătorii subliniază două teme majore de controversă: pensiile magistraților și prescripția. Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a acuzat recent Guvernul că a manipulat opinia publică în mod intenționat, având ca scop capturarea justiției. Aceasta a declarat: „Manipularea opiniei publice a fost un proces constant, menit să slăbească puterea judecătorească.”
Potrivit unui raport al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), în 2026, 65% dintre judecători consideră că independența lor este amenințată de presiuni politice. Această statistică reflectă un climat de neîncredere în rândul magistraților, care se tem de repercusiuni în urma deciziilor luate.
Comparativ cu 2023, când a fost semnalată o creștere a atacurilor verbale la adresa justiției, actuala criză este văzută ca o escaladare a tensiunilor dintre puterea executivă și sistemul judiciar. Criticii guvernului susțin că aceste acțiuni sunt parte a unei strategii mai largi de control asupra instituțiilor statului.
Pe de altă parte, susținătorii Guvernului Bolojan argumentează că reformele propuse sunt necesare pentru a aduce mai multă transparență și eficiență în sistemul judiciar. Aceștia afirmă că există o percepție distorsionată asupra intențiilor guvernului, care nu urmărește altceva decât binele cetățenilor.
În acest context tensionat, este important de menționat că atât CSM cât și ÎCCJ au roluri esențiale în menținerea statului de drept și a independenței justiției. Conform unei analize a Institutului Național de Statistică (INS), în perioada 2023-2026, numărul plângerilor împotriva abuzurilor în justiție a crescut cu 40%, un semn al creșterii neîncrederii în sistem.
Concluziile raportului CSM și reacțiile din partea Guvernului sunt de natură să influențeze nu doar imaginea României în fața organismelor internaționale, ci și încrederea cetățenilor în justiție. Așadar, este esențial ca dialogul între aceste instituții să continue, iar măsurile de reformă să fie discutate în mod transparent și constructiv.
Următorii pași pentru CSM și Guvern vor fi cruciali în stabilirea unui climat de încredere și cooperare, necesar pentru consolidarea democrației în România.