Concedierile din primării suspendate
Planul Guvernului demis condus de Ilie Bolojan de a face curățenie forțată în administrația locală se lovește de un zid din ce în ce mai greu de trecut: instanțele de judecată. Prefectul Județului Buzău este ultimul pe lista reprezentanților Executivului în teritoriu care vede cum inițiativele de restructurare radicală sunt înghețate de magistrați înainte de a produce efecte pe termen lung. Tribunalul Buzău a decis marți, 9 iunie, suspendarea imediată a ordinului prin care se dăduse liber la concedieri masive în primării, oferind o gură de oxigen angajaților din aparatul local.
Decizia magistraților buzoieni nu lasă loc de interpretări și blochează mecanismul de reducere a personalului până când judecătorii se vor pronunța pe fondul problemei. Sentința are un caracter ferm, fiind executorie, chiar dacă tabăra guvernamentală mai are o ultimă cale de atac la dispoziție pentru a încerca întoarcerea situației. În documentul oficial, judecătorii au stipulat clar următorul verdict: "Dispune suspendarea executării actului administrativ cu nr. 3920/16.03.2026, emis de către Prefectul Jud. Buzău, până la pronunțarea instanței de fond. Executorie de drept. Cu drept de recurs în termen de 5 de zile de la comunicare". Această formulare arată că, din punct de vedere juridic, Prefectura nu poate face nicio mișcare până la finalizarea procesului mare.
Este deja a treia oară când strategia Executivului de a tăia în carne vie la nivelul primăriilor este oprită în loc de tribunale. Prefecții, trimiși să execute ordinele venite de la București în baza ordonanței austerității, se trezesc rând pe rând cu actele anulate sau suspendate. Anterior acestui episod, pe data de 20 mai, o palmă similară a fost încasată de autorități la Tribunalul Vrancea, unde ordinul prefectului local privind diminuarea schemelor de personal din primării a avut exact aceeași soartă. Seria neagră pentru Guvern începuse însă și mai devreme, pe 8 mai, când Tribunalul Covasna a fost prima instanță care a dat semnalul de alarmă și a înghețat un ordin identic. Acea primă victorie de etapă a fost obținută în urma demersurilor legale pornite de Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR).
Toată această bătălie din sălile de judecată își are rădăcinile în modul în care a fost redactată și aplicată Ordonanța de Urgență numărul 7 din 2026. Sindicaliștii din administrație acuză o anomalie administrativă greu de justificat, susținând că instituțiile prefectului au fost forțate să suprapună criterii de disponibilizare care se bat cap în cap. Conform confederației sindicale, prefecturile au primit sarcina absurdă de a adăuga o reducere masivă de 30% a numărului total de posturi peste o altă schemă de tăiere anterioară, care fusese deja stabilită la un procent de 10%.
Această cumulare de procente a creat haos în teritoriu și a împins primăriile într-un blocaj funcțional, transformând reforma dorită de Ilie Bolojan într-un război de uzură juridică în care, momentan, funcționarii reușesc să își salveze birourile.