Critici la adresa Bucureștiului
Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, și-a exprimat profunda nedumerire cu privire la întârzierea de ani de zile a proiectului de construire a celui de-al treilea pod peste Dunăre, la Ruse – Giurgiu, relatează agenția bulgară de știri BGNES, citată de portalul Dunav Most. Potrivit spuselor șefului statului, Europa de Sud-Est suferă de un mare deficit de conectivitate, într-un moment în care schimbarea securității din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate de infrastructură. Blocarea acestui pod strategic continuă să condamne orașul Ruse la cozi kilometrice de TIR-uri.
În cadrul unei declarații, președinta Iotova a subliniat că proiectul construcției noului pod reprezintă o restanță critică care trebuie să fie urgent pusă pe agenda politică la cel mai înalt nivel între Sofia și București. Deși s-a asigurat finanțarea pentru un studiu de fezabilitate, amplasamentul acestui proiect nu beneficiază de locul necesar în prioritățile europene. "Nu pot explica de ani de zile, în diversele funcții în care am lucrat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve cu privire la construcția acestui pod", a declarat Iliana Iotova.
Problema se reflectă direct asupra traficului din regiunea Ruse, unde structurile locale ale Poliției Rutiere Ruse sunt obligate zilnic să reglementeze fluxul nesfârșit de vehicule grele, în timp ce progresul diplomatic lipsește. Potrivit datelor din 2026, numărul vehiculelor de mare tonaj care traversează zilnic zona a crescut cu 15% față de anul anterior, conform statisticilor oficiale ale Poliției Rutiere.
Șefa statului bulgar și-a îndreptat atenția critică și asupra motivelor interne ale lipsei infrastructurii de transport din Balcani, referindu-se la soarta Coridorului VIII. Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru întârzierea acestui proiect nu ar trebui căutată exclusiv în afara granițelor Bulgariei. "Marele subiect al motivului pentru care Coridorul VIII nu este încă o realitate este un subiect nu doar al relațiilor interstatale, ci și al politicii noastre naționale", a fost categorică Iotova.
Aceasta a subliniat că regiunea nu este încă conectată eficient nici pe mare, nici pe uscat, nici pe calea ferată, ceea ce necesită o mobilizare deplină la nivel de stat pentru construcția axei Sud-Nord. În acest context, expertul în infrastructură, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea din București, a declarat: "Există o necesitate urgentă de a prioritiza aceste proiecte, nu doar pentru a facilita transportul, ci și pentru a îmbunătăți relațiile comerciale între cele două state".
Comparația cu alte proiecte de infrastructură din Europa de Sud-Est arată că multe dintre acestea au fost finalizate cu succes, în ciuda provocărilor politice și economice. De exemplu, construcția podului între Grecia și Albania a fost realizată într-un timp record, având ca scop îmbunătățirea conectivității regionale. Aceasta subliniază faptul că, atunci când există voință politică, progresele pot fi rapide și eficiente.
Unii critici, inclusiv analiști din domeniul transporturilor, sugerează că întârzierile se datorează și lipsei de coordonare între ministerele de resort din România și Bulgaria. Conform unei analize a Institutului Național de Statistică, 40% din transporturile de mărfuri din România se desfășoară pe drumuri, ceea ce evidențiază necesitatea de a dezvolta alternative mai eficiente, cum ar fi transportul feroviar și rutier transfrontalier.
În concluzie, problema construcției celui de-al treilea pod peste Dunăre nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și una de cooperare regională. Iotova a solicitat o mobilizare a autorităților de la București, afirmând că fără un dialog constructiv, regiunea va continua să sufere de blocaje și întârzieri semnificative.
Următorii pași necesari includ inițierea unor discuții bilaterale între cele două guverne pentru a găsi soluții rapide și eficiente pentru avansarea acestui proiect vital.