UE pregătește noi măsuri
Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea include încă aproximativ 80 de persoane și companii, conform șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas. Aceasta a declarat luni, 6 iunie 2026, la o reuniune informală a miniștrilor Apărării din UE, că printre cei vizați se află entități legate de complexul militar-industrial al Rusiei, de încălcări ale drepturilor omului și de propagandă. Potrivit Kaja Kallas, sancțiunile existente au costat Rusia între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de dolari, iar „prețul operațiunii” lui Putin crește constant. „Putin pierde bani, oameni și avânt. Tocmai de aceea Rusia își intensifică atacurile asupra civililor ucraineni”, a subliniat aceasta, adăugând că „cărămidă cu cărămidă, dărâmăm temeliile economiei de război a Rusiei.”
În cadrul aceleași reuniuni, miniștrii au discutat și despre viitorul unui fond de 6,6 miliarde de euro (aproximativ 7,6 miliarde de dolari), destinat rambursării țărilor pentru armele furnizate Ucrainei. Ungaria a anunțat că va renunța la opoziția față de acest fond, o schimbare de poziție semnificativă având în vedere că prim-ministrul Peter Magyar a preluat conducerea în aprilie, înlocuindu-l pe Viktor Orban, un aliat al lui Putin. Kallas a propus ca fondurile să fie utilizate nu doar pentru rambursarea livrărilor de arme din trecut, ci și pentru a finanța achiziții comune de arme și asistență militară din partea UE.
Uniunea Europeană a încercat să intensifice presiunea asupra Moscovei, mai ales în contextul în care Statele Unite și-au relaxat poziția. În martie 2026, blocul a extins sancțiunile existente, care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, incluzând restricții de călătorie și înghețarea activelor. Această strategie ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei ruse, având în vedere estimările de costuri ridicate ale sancțiunilor.
Într-o altă declarație, Kaja Kallas a subliniat importanța de a închide breșele din regimul de sancțiuni, afirmând că „Europa trebuie să umple toate fisurile”. Aceasta a fost susținută de o investigație jurnalistică care a scos la iveală utilizarea aluminei irlandeze de către industria de armament din Rusia. Kallas a cerut ca nicio materie primă europeană să nu fie folosită pentru a produce arme care ucid civili ucraineni. În acest context, ea a promis că informațiile din investigație vor fi transmise Comisiei Europene pentru a acționa rapid.
În urma publicării anchetei, mai mulți eurodeputați au solicitat restrângerea sau interzicerea exporturilor de alumină către Rusia. „Acest caz demonstrează că ar trebui să ne aplecăm asupra materialelor de care Rusia are nevoie pentru a-și continua războiul. Trebuie să dăm dovadă de creativitate pentru a elabora sancțiuni viitoare”, a declarat Kaja Kallas. În cadrul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Comisia Europeană a propus interzicerea intrării în UE a foștilor combatanți ruși în Ucraina, precum și suspendarea mecanismului de ajustare asociat plafonării prețului petrolului brut exportat de Rusia.
Pe măsură ce sancțiunile continuă să afecteze economia Rusiei, impactul asupra populației și a capacității de desfășurare a conflictului din Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru liderii europeni. Cu toate acestea, în ciuda presiunilor internaționale, Kremlinul pare hotărât să-și continue politica agresivă în Ucraina. Evoluțiile viitoare vor depinde de modul în care Uniunea Europeană va implementa aceste noi sancțiuni și de răspunsul Rusiei la acestea.
Este clar că UE își intensifică eforturile de a limita resursele care ajută Rusia în acest război devastator.