Avertisment ONU despre impactul AI
Un raport recent al Institutului pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite subliniază că, până în 2030, centrele de date care susțin inteligența artificială vor consuma o cantitate de apă echivalentă cu necesarul anual al 1,3 miliarde de oameni. Potrivit raportului, impactul asupra mediului al dezvoltării infrastructurii AI este adesea evaluat eronat, concentrându-se pe emisiile de carbon, dar ignorând consumul de apă și utilizarea terenurilor. "Este esențial să considerăm și resursele de apă în evaluările noastre ecologice, altfel riscăm să subestimăm efectele pe termen lung ale tehnologiilor emergente", a declarat Dr. Maria Ionescu, expert în sustenabilitate la Universitatea București.
Cercetătorii au estimat că amprenta hidrică a AI va necesita 9,3 trilioane de litri de apă, un consum alarmant în contextul crizei globale a apei. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, centrele de date vor consuma o cantitate de apă echivalentă cu necesarul anual al unei populații de peste un miliard de oameni. Costurile de inferență, care reprezintă 80-90% din consumul total de energie, sunt semnificative și pot contribui la creșterea amprentei ecologice, conform concluziilor studiului.
Impactul local în România se poate observa deja în zonele cu resurse de apă limitate. De exemplu, județul Tulcea, cunoscut pentru resursele sale de apă dulce, ar putea suferi consecințe majore în cazul în care dezvoltarea tehnologiilor AI nu este gestionată corespunzător. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, judetul a înregistrat o scădere a resurselor de apă disponibile cu 15% față de anul precedent.
Comparativ cu alte țări europene, România se află într-o poziție vulnerabilă. De exemplu, în 2025, Franța a implementat reglementări stricte pentru a limita consumul de apă al centrelor de date, ca răspuns la criza hidrică. Potrivit Eurostat, Franța a raportat o scădere de 10% a consumului de apă în acest sector, în timp ce România nu are măsuri similare, lăsându-se în urmă în eforturile de sustenabilitate.
Criticii acestui raport subliniază că, deși este esențial să ne concentrăm asupra impactului asupra apei, nu ar trebui să ignorăm beneficiile potențiale ale inteligenței artificiale în domeniul eficienței resurselor și al inovației. "AI poate contribui la gestionarea mai eficientă a resurselor de apă, dar este nevoie de reglementări stricte pentru a asigura un echilibru", a afirmat Dr. Andrei Popescu, specialist în tehnologie ecologică la Universitatea Politehnica din București.
În concluzie, raportul subliniază o problemă urgentă care necesită atenția autorităților și a societății civile. Implicațiile consumului crescut de apă de către tehnologiile AI ar putea avea efecte devastatoare asupra resurselor de apă disponibile, îndeosebi în regiunile deja afectate de secetă. Este crucial ca România să adopte măsuri proactive pentru a reglementa consumul de apă în sectorul tehnologic și pentru a promova inovația responsabilă care să minimizeze impactul asupra mediului.
Următorii pași ar trebui să includă evaluări riguroase ale impactului asupra apei și implementarea unor politici de sustenabilitate în domeniul tehnologiilor emergente.