Contestații în instanță
Mai multe bănci din România, printre care Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și ING Bank România, au anunțat că vor contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței, care a aplicat amenzi istorice de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane euro) în dosarul ROBOR. Consiliul Concurenței a acuzat băncile de coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR, prin schimburi de informații confidențiale și strategice. Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, a declarat că sancțiunile au fost adoptate în unanimitate și că nu vizează reglementările BNR, ci comportamentul băncilor în perioada fixingului. "Caz clar", a spus Chirițoiu, referindu-se la acuzațiile aduse băncilor.
Băncile sancționate susțin, pe de altă parte, că au respectat toate normele legale și reglementările BNR, iar decizia Consiliului Concurenței este nefundamentată. Banca Transilvania, de exemplu, a declarat că a aflat cuantumul amenzilor din presă și că acestea nu au nicio bază reală. "Vom contesta decizia la Curtea de Apel București", a spus un reprezentant al băncii, subliniind că instituția a acționat conform legislației și regulilor pieței.
BCR, care a primit o amendă de 577,36 milioane lei, a invocat un precedent din 2013, când Consiliul Concurenței a închis o investigație similară fără a constata încălcări. Reprezentanții băncii consideră că schimbarea de abordare a autorității ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă. CEC Bank, sancționată cu 332,98 milioane lei, a afirmat că decizia este „profund nejustificată” și că va lua în considerare implicarea instanțelor europene.
BRD, Raiffeisen, UniCredit și ING au respins, de asemenea, acuzațiile, subliniind că nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Reprezentanții Raiffeisen Bank au specificat că transparența cotațiilor este o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing, nu o opțiune a băncilor. UniCredit Bank a menționat că decizia este injustă și că argumentele tehnice prezentate în timpul audierilor nu au fost analizate corespunzător.
Poziția Băncii Naționale a României (BNR) este că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul băncii centrale, iar aspectele privind practicile anticoncurențiale vor fi clarificate în instanță. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că autoritatea nu contestă regulile BNR, ci comportamentul băncilor în timpul fixingului.
Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării, iar băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Instanțele vor trebui să decidă dacă schimburile de informații au constituit o coordonare anticoncurențială sau dacă au fost parte a funcționării normale a unui mecanism reglementat.
Această situație deschide o discuție mai largă despre reglementările din sectorul bancar și despre modul în care instituțiile financiare colaborează în cadrul pieței monetare interbancare.
Reacțiile băncilor sugerează o potențială tensiune între autoritățile de reglementare și instituțiile financiare, ceea ce ar putea avea implicații pentru viitorul reglementărilor în domeniu.