Impact asupra sistemului financiar
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că amenda record de 3,73 miliarde de lei aplicată băncilor de către Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR ar putea genera efecte grave asupra sistemului financiar. Potrivit acestuia, sancțiunea riscă să reducă lichiditatea din piața interbancară, să ducă la scumpirea creditelor și să afecteze încrederea investitorilor în instituțiile de reglementare din România, în timp ce costurile ar putea fi transferate, în cele din urmă, către clienții băncilor. "Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de „efectele de fracțiuni de procent ROBOR”, bazate pe e-mailuri și discuții pe WhatsApp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România. Și nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriașă poate să declanșeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieței interbancare și, în ultimă instanță, asupra buzunarelor noastre.", transmite Negrescu.
Economistul susține că, în noul context, băncile pot adopta o strategie defensivă, preferând mai degrabă să apeleze la facilitățile de creditare oferite direct de BNR decât să mai efectueze tranzacții de împrumut între ele pe piața secundară. "Ce înseamnă asta? Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară. Nu este exclus să vedem și o creștere a volatilității ratelor dobânzilor de schimb dintre bănci, ceea ce ar putea afecta semnificativ creditarea. Mai simplu spus, băncile vor crește dobânzile și vor înăspri condițiile de creditare. Da, sunt speculații, însă un lucru este sigur. Că decizia anunțată de Consiliul Concurenței lovește direct în riscul reputațional al întregului sector financiar autohton. Aplicarea unei sancțiuni de o asemenea magnitudine, contrazisă frontal atât de BNR cât și de toate marile bănci comerciale, scoate la iveală o fractură instituțională majoră. Pentru investitorii străini și agențiile de rating, această neconcordanță ridică o întrebare critică: cine are, de fapt, dreptate în arhitectura de reglementare din România?", se întreabă Negrescu.
El spune că "dacă analiza Consiliului Concurenței este cea validă, înseamnă că sistemul bancar a operat defectuos sub ochii supraveghetorului pieței. Dacă, în schimb, argumentele tehnice ale BNR sunt cele corecte, acțiunea Consiliului riscă să fie percepută ca un abuz de putere administrativă, cu efecte nocive asupra predictibilității economice. Un alt lucru este sigur. Băncile nu vor absorbi aceste pierderi exclusiv din profiturile proprii. Nota de plată va fi transferată, inevitabil, către clienți. Toți deponenții (prin dobânzi mai mici la economii) și toți debitorii (prin comisioane bancare majorate sau marje de creditare mai aspre) vor ajunge să plătească această amendă", e de părere economistul.
Acesta transmite că, privind retrospectiv, comportamentul indicelui ROBOR arată o corelație aproape perfectă cu deciziile de politică monetară: când BNR a mărit rata de referință, ROBOR a crescut; când BNR a relaxat politica monetară și a lăsat lichiditate în piață, ROBOR a scăzut. "Această dinamică naturală de piață va constitui pilonul de apărare al băncilor în instanță. De altfel, industria bancară mizează pe un precedent juridic favorabil. În trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituțiile financiare au câștigat ulterior toate procesele în instanță. Dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemențe (fapt nedeclarat în comunicatul oficial), Consiliul Concurenței riscă un eșec major în fața judecătorilor. În cazul în care decizia va fi desființată în instanță, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească și daune morale și comerciale uriașe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung. Sunt vinovate băncile? Au manipulat ROBOR? Nu îmi permit să mă pronunț pentru că nu am datele necesare. Văd însă că mulți o fac deja, mai ales politicieni avizi de imagine care, după războiul dus cu multinaționalele, și-au găsit acum un alt subiect de promovare. Poate au dreptate, poate nu. Doar justiția o va spune. Și mai văd un lucru – că avem deja mulți avocați care își fac publicitate încercând să racoleze clienții pentru un viitor proces cu băncile. Mi-aș permite să le ofer oamenilor un sfat – să nu plătească niciun onorariu până ce nu vor vedea o decizie finală a justiției", transmite Adrian Negrescu.
Nu rata știrile importante ale zilei.