Sancțiuni de 3,73 miliarde lei
În urma unei investigații desfășurate de Consiliul Concurenței, 10 bănci din România au fost sancționate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru manipularea indicelui ROBOR. Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022, iar raportul preliminar a fost transmis băncilor și Băncii Naționale a României (BNR). Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat: "Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și se bazează pe constatarea încălcării regulilor de concurență."
În cadrul investigației, autoritățile au descoperit că băncile implicate au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la prețul ROBOR. Conform raportului, cotațiile ferme ar trebui să fie independente, dar băncile și-au ajustat ofertele în funcție de cotațiile concurenților, ceea ce contravine normelor de concurență. Acest lucru este deosebit de problematic în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor este redus, cum ar fi cele pe 3, 6 și 12 luni, unde media acestor tranzacții nu poate fi utilizată ca un indicator relevant.
Printre băncile sancționate se numără Banca Comercială Română, BRD-Societe Generale, Banca Transilvania și ING Bank. Amenzile aplicate variază, Banca Transilvania fiind sancționată cu 875,74 milioane lei, iar Banca Comercială Română cu 577,36 milioane lei. Conform Consiliului Concurenței, aceste sancțiuni reprezintă o reacție la comportamentele anticoncurențiale observate în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
În contextul actual, amenzile impuse de Consiliul Concurenței sunt cele mai mari din istoria sa, având în vedere că, în anul 2025, totalul amenzilor aplicate a fost de doar 68,9 milioane euro. Aceasta sugerează o schimbare semnificativă în modul în care autoritățile române abordează problemele de concurență în sectorul financiar. De asemenea, trebuie menționat că legislația națională interzice orice înțelegeri între companii care restrâng concurența pe piața românească.
Criticii acestei decizii, inclusiv reprezentanți ai Băncii Naționale, au contestat acuzațiile, afirmând că evoluția ROBOR a fost influențată de deciziile de politică monetară și nu de o înțelegere între bănci. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a declarat că "nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în alte țări. Creșterea ROBOR a fost o consecință a politicii monetare adoptate pentru combaterea inflației."
Investigația a fost realizată cu respectarea tuturor procedurilor legale, inclusiv avizarea Comisiei Europene, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Autoritățile de concurență din întreaga lume, inclusiv în Uniunea Europeană și Statele Unite, au aplicat amenzi similare pentru comportamente anticoncurențiale în rândul băncilor, demonstrând că acest fenomen nu este unul izolat.
Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri care să elimine practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi validate de Consiliul Concurenței, oferind băncilor o certitudine juridică în ceea ce privește viitorul lor pe piață.
ROBOR, fiind rata de referință a pieței monetare interbancare, influențează semnificativ dobânzile pentru creditele acordate atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. În prezent, mulți debitori se confruntă cu dobânzi crescute, iar această situație poate avea un impact economic semnificativ, având în vedere că ROBOR afectează costurile de împrumut pentru un număr mare de clienți. Astfel, această decizie a Consiliului Concurenței va avea implicații pe termen lung asupra sectorului bancar românesc și asupra economiei în general.
În concluzie, este esențial ca băncile să respecte normele de concurență și să evite practicile anticoncurențiale, iar Consiliul Concurenței să continue să monitorizeze sectorul pentru a asigura o piață echitabilă și competitivă.
Următoarele etape vor include evaluarea planurilor prezentate de bănci și eventuale măsuri suplimentare pentru a preveni astfel de comportamente în viitor.