Decizii importante pentru justiție
Judecătorii Curții de Apel Bucureşti, întruniți în Adunarea Generală, astăzi, 09 iunie 2026, fiind prezenţi 202 din 240 judecători în funcţie, au stabilit, în unanimitate, în cadrul Adunării generale a judecătorilor convocate de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, că refuză să se supună controlului politic asupra puterii judecătoreşti. Într-o declarație oficială, președintele Curții, judecătorul X, a afirmat: "Independența justiției este un principiu fundamental care nu poate fi negociat. Ne angajăm să apărăm acest principiu în fața oricăror încercări de subordonare politică."
Judecătorii denunță degradarea constantă a statului de drept în România, subliniind că există o încercare susținută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Aceștia solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în calitatea sa de garant al independenţei justiției, să efectueze toate demersurile instituționale necesare pentru a restabili echilibrul specific statului de drept.
În cadrul aceleași adunări, judecătorii au respins propunerile legislative referitoare la salarizarea judecătorilor, considerându-le inacceptabile. Ei susțin observațiile formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost transmise autorităților competente. Această poziție a fost reafirmată de judecătorul Y, care a declarat: "Salarizarea judecătorilor nu trebuie să fie influențată de considerații politice, ci trebuie să reflecte importanța și responsabilitatea acestei profesii."
În contextul acestor discuții, Secţiile pentru procurori și judecători ale CSM au hotărât convocarea Adunărilor Generale ale magistraților pentru a discuta Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice. Conform datelor oficiale, propunerea legislativă ar putea afecta semnificativ bugetele instanțelor și, implicit, independența acestora.
Judecătorii au amânat luarea unei hotărâri definitive privind oprirea integrală a activității instanței, alegând să se concentreze pe soluționarea problemelor legate de salarizare și de subordonarea politică. Aceasta este o decizie crucială, având în vedere că instanțele din România se află într-o situație de criză, cu un număr tot mai mare de dosare și un deficit de personal.
În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește independența justiției. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, România a înregistrat un procent de 67% din cetățeni care consideră că justiția este influențată de politică, ceea ce este cu 15% mai mult decât media europeană.
Criticii acestei situații subliniază că, pentru a restabili încrederea în justiție, este esențial ca autoritățile să adopte măsuri clare care să garanteze independența magistraților. Experți în drept constituțional, precum profesorul Z de la Universitatea din București, consideră că "numai prin transparență și responsabilitate putem reconstrui încrederea publicului în sistemul judiciar."
De asemenea, reprezentanții puterii executive nu au comentat încă asupra acestor decizii, iar lipsa unui dialog constructiv între puterile statului ar putea duce la escaladarea tensiunilor. În acest context, judecătorii așteaptă reacții de la CSM și de la alte instituții internaționale care monitorizează situația justiției din România.
În concluzie, refuzul Curții de Apel București de a accepta controlul politic și de a se conforma propunerilor de salarizare subliniază o criză profundă în sistemul judiciar românesc. Acest moment critic ar putea duce la o reevaluare a relațiilor dintre puterile statului și la o necesitate urgentă de reforme care să asigure adevărata independență a justiției.
Următoarele acțiuni ale CSM vor fi esențiale pentru a determina direcția viitoare a justiției din România.