Magistrații contestă noua lege
Adunarea Generală a judecătorilor de la Curtea de Apel București a respins marți, 9 iunie 2026, propunerile din proiectul de lege a salarizării, considerându-le "inacceptabile". Potrivit unui comunicat al biroului de presă al instanței, judecătorii au subliniat degradarea constantă a statului de drept în România, exprimându-și îngrijorarea față de subordonarea puterii judecătorești de către puterea politică. "Ne aflăm într-un moment critic pentru justiția din România, iar responsabilitatea noastră este de a apăra independența acesteia", a declarat judecătorul principal al instanței, sub protecția anonimatului pentru a evita repercusiuni.
În cadrul Adunării Generale, la care au participat 202 din 240 de judecători în funcție, s-a decis că este necesară o reacție fermă din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii au cerut ca CSM să ia măsuri la nivel intern și internațional pentru a restabili echilibrul statului de drept, inclusiv prin oprirea campaniei de discreditare a puterii judecătorești. Conform unui raport din 2025 al Comisiei Europene, România a fost identificată ca având probleme în garantarea independenței justiției, ceea ce subliniază gravitatea situației actuale.
De asemenea, judecătorii au anunțat că vor amâna luarea unei decizii referitoare la oprirea integrală a activității instanței, urmând ca aceasta să fie discutată în viitoarea ședință. Această amânare este o măsură strategică, având în vedere presiunea din partea opiniei publice și a mass-media, care au început să critice dur activitatea instanțelor. Analizând contextul, expertul în drept constituțional, profesorul Andrei Radu de la Universitatea din București, a afirmat că "decizia judecătorilor reflectă o îngrijorare legitimă față de viitorul justiției în România".
Judecătorii au reitrat, de asemenea, sprijinul față de observațiile avansate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și CSM privind propunerea legislativă a salarizării. Aceasta a stârnit controverse nu doar în rândul magistraților, ci și în rândul altor profesii din sectorul public, care se plâng de o scădere a veniturilor. În acest context, Ministerul Justiției a anunțat că va analiza feedback-ul primit de la judecători, dar nu a oferit detalii suplimentare despre posibile modificări.
Criticii din societate și politică au reacționat, unii acuzând judecătorii de lipsă de transparență și de subestimarea problemelor cu care se confruntă cetățenii. "O justiție care se opune reformelor nu poate fi considerată una care servește adevărul și dreptatea", a declarat un politician cunoscut, fără a oferi detalii suplimentare. Aceste reacții subliniază diviziunile profunde din societatea românească cu privire la reforma sistemului judiciar.
Pe de altă parte, avocații din București au exprimat sprijin pentru demersurile judecătorilor, susținând că orice amenințare la adresa independenței justiției afectează întreaga societate. "Fără un sistem judiciar independent, nu putem vorbi despre stat de drept", a declarat avocatul Mihai Ionescu, expert în drepturi fundamentale.
Conform unui studiu din 2025 realizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, aproape 70% dintre români consideră că justiția este influențată politic, ceea ce pune presiune asupra autorităților să abordeze aceste probleme sistemic. De asemenea, în raportul Comisiei Europene din 2026, România este avertizată cu privire la riscurile unei posibile sancțiuni dacă nu se iau măsuri concrete pentru întărirea independenței justiției.
În concluzie, judecătorii Curții de Apel București au luat o decizie importantă în fața unei situații critice, dar amânarea unei hotărâri definitive privind oprirea activității instanțelor reflectă complexitatea problemei și presiunea din partea societății. Se așteaptă ca discuțiile să continue în următoarea ședință a Adunării Generale, iar magistrații vor trebui să găsească un echilibru între apărarea independenței justiției și nevoile societății.
Este esențial ca toți actorii implicați să colaboreze pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar românesc.
Următoarele acțiuni ale CSM și reacțiile guvernului vor fi monitorizate cu atenție de către comunitatea internațională și societatea civilă, iar rezultatul acestor demersuri va influența viitorul justiției în România.