Problemele apărării naționale
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat duminică seara, la B1TV, că România nu dispune în prezent de echipamente capabile să detecteze dronele în largul Mării Negre, în contextul incidentului recent de la Portul Constanța. "Discutăm de o tehnologie care e dezvoltată de vreun an de zile, iar pe zona militară echipamente pentru a descoperi în larg aceste drone nu avem în acest moment", a subliniat Miruță. Potrivit acestuia, responsabilitățile legate de supravegherea spațiului aerian în apropierea porturilor sunt împărțite între Armata Română, Garda de Coastă, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română.
Ministrul a explicat că, deși echipamentele necesare pentru detectarea dronelor sunt în curs de achiziție prin programul SAFE, livrările se așteaptă să înceapă în următorul an și jumătate, cu unele capabilități suplimentare disponibile chiar luna viitoare. "Vor veni niște capabilități suplimentare luna viitoare, care vor rezolva puțin parte din ce lipsește", a adăugat Miruță. De asemenea, el a evidențiat că dezvoltarea tehnologică în domeniul dronelor progresează rapid, ceea ce complică și mai mult situația.
"Producătorii de drone nu stau pe loc", a spus el, referindu-se la modificările recente în designul dronelor care le fac mai greu de detectat. "Dacă amprenta termică a unui motor era la o anumită sensibilitate acum o jumătate de an, acum modul în care au schimbat caracteristicile motorului, eliminarea căldurii prin radiatoare suplimentare și prin evacuări multiple, fac ca amprenta termică să scadă", a explicat Miruță. Aceasta amprenta termică este crucială pentru detectarea dronelor prin diverse dispozitive cu infraroșu.
Un alt aspect important pe care Miruță l-a atins a fost responsabilitatea politicienilor în acest context. El a subliniat că nu este corect să fie criticați militarii Armatei Române pentru incapacitatea de a intercepta dronele, afirmând: "Cei care trebuie să fie blamați sunt politicienii care au crezut că Armata Română este o zonă în care să se facă afaceri pe înzestrare". Această declarație subliniază o problemă mai amplă legată de prioritățile de finanțare și de sprijin pentru capacitățile de apărare ale României.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o întârziere în achiziționarea echipamentelor moderne pentru apărare. Conform datelor Eurostat din 2025, țările europene care au investit semnificativ în tehnologia de apărare au raportat o eficiență crescută în interceptarea amenințărilor aeriene, în special în cazul dronelor. De exemplu, Polonia a alocat 2,3% din PIB pentru apărare în 2025, comparativ cu doar 1,5% în România.
În concluzie, situația actuală arată o necesitate urgentă de reformare a priorităților de apărare ale României. Achiziția de echipamente mai sofisticate și îmbunătățirea colaborării între instituțiile responsabile sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor emergente în domeniul securității.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea rapidă a nevoilor de apărare și asigurarea unor fonduri adecvate pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie modernă și eficientă.