Critici din partea primarului Ciucu
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a reacționat luni după ce o instanță a suspendat reorganizarea Primăriei Municipiului București, la două luni de la aprobarea și punerea în aplicare a reformei. Aceasta prevedea desființarea a 772 de posturi, reducerea numărului funcțiilor de conducere de la 146 la 85 și comasarea mai multor instituții municipale. Primarul general amintește că PMB nu a mai fost restructurată de 16 ani, deși în acest interval la conducerea instituției s-au succedat șase primari, dintre care trei interimari, și îi acuză pe Gabriela Firea și Nicușor Dan că au mărit aparatul administrativ fără să îl eficientizeze. „Mi-am asumat eu, pentru o jumătate de mandat, de doi ani, ce nu au mai făcut de 16 ani, din 2010”, a transmis Ciucu, care descrie Primăria Capitalei și cele 72 de instituții subordonate drept „un monstru administrativ”.
Într-o postare publicată luni pe Facebook, primarul afirmă că doar aparatul propriu al PMB – fără subordonate – are în prezent 1.275 de posturi și aproximativ 150 de funcții de conducere, o structură pe care o consideră „uriașă și disfuncțională”, în care responsabilitatea funcționarilor este „cvasi-inexistentă”. „Schema de personal a crescut cu fiecare nou primar, care, în mod natural să spunem, a adus noi oameni în primărie. Astfel, au adăugat iar și iar la schemă până am ajuns la o organigramă uriașă și disfuncțională”, acuză Ciucu.
Reorganizarea, menționează el, a redus numărul posturilor de conducere de la 146 la 85 și a eliminat structuri pe care le consideră depășite sau fără utilitate în actualul context administrativ. „Ca să vă dau un singur exemplu, acum, când am reorganizat primăria, a fost nevoie să desființăm și Serviciul Euro 2020, făcut prin 2018. Da, acum, în 2026. Tot ca fapt divers, mai aveam și 9 pompieri care stăteau degeaba și cărora, atunci când le-am pus posturi la dispoziție, posturi care presupun muncă, au zis pas”, a afirmat edilul.
Ciucu își exprimă nemulțumirea că suspendarea reorganizării a intervenit într-un moment în care modificările administrative erau deja puse în aplicare. „În acest moment, reorganizarea este suspendată. Și suntem într-o situație imposibilă. Au suspendat târziu! Dacă te apuci să suspenzi, suspenzi atunci, imediat, într-o săptămână, nu după două luni. În acest interval au plecat oameni, s-au desființat posturi, s-au creat alte posturi, conform necesităților din 2026, nu acelora din 2010, 2018 sau 2022”, a declarat primarul.
Acesta a susținut că anterior alte două instanțe ar fi dat câștig de cauză municipalității în litigii similare. „Vineri, una dintre instanțe a suspendat reorganizarea PMB. Asta, după ce mai înainte două alte instanțe ne dăduseră câștig de cauză. Deci avem un scor de 2 la 1. Am câștigat două și am pierdut una”, a afirmat Ciucu.
Primarul spune că efectele deciziei judecătorești se răsfrâng asupra a sute de angajați și riscă să întârzie alte reforme pe care intenționa să le promoveze în administrația Capitalei. „Această decizie afectează sute de oameni și îi plasează în incertitudine. Nu știu cât va dura această situație de incertitudine, venită foarte prost, în momentul în care trebuie să accelerez investițiile, finanțările și în care urmau și alte reorganizări”, a scris edilul.
Ciucu a reluat, în mesajul său, și argumentele prezentate în momentul lansării reformei administrative, precizând că Primăria Capitalei și instituțiile din subordine formează „un monstru administrativ”, ineficient și excesiv de birocratic. „PMB și subordonatele sunt împreună un monstru administrativ care cumulează 72 de instituții subordonate și la care se mai adaugă 19 spitale. Guvernarea lor, în mod realist și eficient, este foarte grea”, a afirmat acesta.
Primarul a precizat că reorganizarea ar fi permis inclusiv creșterea salariilor pentru funcționarii considerați performanți. „În Primăria Capitalei sunt salarii mici, mult în urma unor sectoare. Această restructurare mi-ar fi permis să cresc salariile. Ideea era să rămână cei care muncesc și sunt competenți, care să fie plătiți corect”, a declarat Ciucu.
Edilul a acuzat, de asemenea, sindicatele și o parte a aparatului administrativ că s-au opus reformei. „Evident că rețelele de funcționari și toate sindicatele au sărit ca arse. Au urmat atacuri furibunde și au deschis mai multe procese în justiție”, a scris acesta.
Ciucu răspunde și acuzațiilor potrivit căror reorganizarea ar fi urmărit înlocuirea funcționarilor existenți cu persoane apropiate lui de la Primăria Sectorului 6. „Cu mine au venit în PMB, de la Sectorul 6, doar 15 funcționari publici, prin transfer. La salarii mai mici, la rugămintea mea. Sub 1% din numărul total de posturi. Aceștia sunt funcționari publici cu care am performat ca primar al Sectorului 6”, a transmis edilul.
Suspendarea reorganizării lovește unul dintre principalele proiecte administrative asumate de Ciprian Ciucu după preluarea mandatului de primar general în decembrie 2025. La sfârșitul lunii martie, edilul a prezentat un amplu plan de restructurare a aparatului central al Primăriei Capitalei și a instituțiilor subordonate, argumentând că municipalitatea trebuie să respecte obligațiile de reducere a personalului impuse de legislația națională, dar și să simplifice o structură administrativă pe care a descris-o în repetate rânduri drept excesiv de birocratică. Între timp, reorganizarea a fost aprobată prin vot de Consiliul General al Municipiului București și a început să fie pusă în aplicare, înainte de a fi suspendată de instanță. Potrivit datelor prezentate atunci de PMB, aparatul Primarului General avea 1.272 de posturi, iar instituțiile subordonate însumau 8.459 de posturi. Cheltuielile de personal pentru aparatul central depășeau 151 de milioane de lei anual.
Prima etapă a reorganizării prevedea eliminarea a peste 400 de posturi din aparatul central, dintre care aproximativ jumătate erau vacante. Municipalitatea estima că aproximativ 170 de salariați urmau să își înceteze raporturile de muncă, iar economia anuală rezultată doar din această etapă se ridica la peste 20 de milioane de lei. Unul dintre cele mai importante capitole ale reformei viza comasarea a șapte instituții culturale — CREART, ARCUB, PROEDUS, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Artă — într-o singură structură. Numărul total de posturi urma să scadă de la 267 la 155. În paralel, administrația propunea crearea unei Administrații a Domeniului Public a Municipiului București (ADPMB), prin comasarea ALPAB, Centrului de Protecția Plantelor și Administrației Cimitirelor. Noua structură urma să funcționeze cu 511 posturi, față de 771 în cele trei instituții existente. Per total, planul anunțat de municipalitate prevedea reducerea organigramei cu 772 de posturi și economii estimate la aproape 28 de milioane de lei pe an.
În paralel cu această reorganizare, administrația Ciucu a promovat și desființarea unor entități create în mandatul fostului primar general Gabriela Firea, precum Centrul Cultural „Lumina”, Centrul pentru Seniori al Municipiului București, Centrul pentru Tineret și Centrul Cultural „Expo Arte”, ale căror activități urmau să fie preluate de alte instituții municipale. Tot în cadrul pachetului de reforme, primarul a anunțat reorganizarea companiilor municipale și a avertizat conducerea STB că trebuie să reducă cheltuielile și să crească eficiența, afirmând la acel moment că, în lipsa unor măsuri concrete, nu exclude inclusiv scenariul insolvenței pentru societatea de transport.
Ciucu a prezentat aceste măsuri drept „cea mai importantă reformă structurală” a Primăriei Capitalei din ultimele decenii și una dintre principalele mize ale mandatului său de primar general.