Scăderi pe fondul sancțiunilor
Acțiunile Băncii Transilvania și BRD au înregistrat scăderi semnificative în debutul ședinței de luni la Bursa de Valori București, pe fondul reacțiilor pieței după sancționarea mai multor bănci de către Consiliul Concurenței pentru presupuse practici neconcurențiale în stabilirea indicelui ROBOR. Potrivit Ziarului Financiar, decizia Consiliului este executorie prin intermediul ANAF, însă instituțiile de credit o pot contesta în instanță, la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. De asemenea, băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri pentru eliminarea practicilor vizate. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Deși pierderile s-au atenuat ulterior, investitorii au rămas atenți la impactul investigației și la reacțiile instituțiilor de credit, care contestă decizia și o consideră nejustificată. Acțiunile Băncii Transilvania (TLV) și cele ale BRD SocGen (BRD) înregistrau scăderi de aproape 3% în deschiderea ședinței de tranzacționare de luni la Bursa de Valori București, în vreme ce indicele de referință BET se deprecia cu 0,6%. Ulterior, scăderile s-au redus la 1,8% în cazul Băncii Transilvania și la 1,8% pentru BRD SocGen, în timp ce indicele BET a coborât cu 0,7%.
În urma investigației declanșate la finele anului 2022, autoritatea a constatat că băncile participante și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice în perioada de fixing. Banca Transilvania a fost sancționată cu 875,74 milioane de lei în nume propriu și 85,03 milioane de lei pentru OTP Bank. Instituția avertizează că reducerea capitalizării ar putea diminua creditarea în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro, afectând astfel relansarea economică. De asemenea, Banca Transilvania a reclamat o comunicare deficitară din partea autorității, arătând că a aflat cuantumul amenzii din presă înainte de a primi decizia oficială scrisă.
La rândul lor, UniCredit Bank, amendată cu 431 milioane de lei, și BRD, amendată cu 412,47 milioane de lei, resping ferm concluziile, catalogând decizia drept injustă și dăunătoare pentru reputația sectorului. Raiffeisen Bank, sancționată cu 442,5 milioane de lei, adaugă că fixarea ROBOR este un mecanism strict reglementat și că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri. Toate instituțiile menționate au anunțat că vor contesta sancțiunile în instanță.
Banca Națională a României a precizat că ancheta nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu a apărat anterior funcționarea pieței monetare, subliniind că evoluția ROBOR a urmat în mod firesc linia ratei de politică monetară, stabilită de banca centrală în contextul inflației globale. Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul sectorului bancar, având în vedere că investitorii sunt din ce în ce mai sceptici în privința stabilității pieței.
Așadar, impactul acestor sancțiuni asupra instituțiilor financiare și asupra economiei în general este semnificativ. Băncile sunt acum într-o poziție defensivă, iar contestarea deciziilor în instanță va fi un proces lung și complex. Rămâne de văzut cum vor reacționa piața și investitorii în perioada următoare, dar este clar că aceste evenimente vor influența semnificativ activitatea financiară din România.
În concluzie, sancțiunile impuse băncilor pentru manipularea ROBOR aduc cu sine nu doar pierderi financiare imediate, ci și repercusiuni pe termen lung asupra întregului sector bancar.
Este esențial ca băncile să colaboreze cu autoritățile pentru a clarifica aceste acuzații și pentru a restabili încrederea investitorilor în piața financiară românească.