Critici la adresa Bruxelles-ului
Fostul șef al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a criticat, într-o postare pe X, ezitarea Uniunii Europene de a accepta Serbia în cadrul alianței. Observațiile lui Hellvig vin în contextul summit-ului UE–Balcanii de Vest desfășurat pe 5 iunie 2026, la Tivat, în Muntenegru. El avertizează Bruxelles-ul că riscă să împingă Serbia către adversari puternici, cum ar fi Rusia sau China, dacă nu se schimbă abordarea față de această țară.
Hellvig afirmă că miza reală a summit-ului este aderarea statelor candidate din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană. Serbia a primit statutul de candidat în 2014, însă demersul de aderare pare a fi ținut pe loc de birocrația din cadrul UE. În postarea sa, Hellvig subliniază că mesajul transmis Serbiei este că aderarea va fi posibilă doar după progrese semnificative în reforma justiției, independența organismului de reglementare în audiovizual (REM, echivalentul CNA) și alinierea la politica externă și de securitate a UE.
Aceleași condiții au fost invocate public de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a afirmat că procesul de aderare este bazat pe merit, iar statul de drept și libertatea presei sunt elemente centrale. La Tivat, von der Leyen a subliniat că Serbia știe „exact” ce reforme trebuie să livreze pentru a avansa în negocierile de aderare.
Hellvig a oferit o interpretare ironică a mesajului transmis de Bruxelles, afirmând că UE reproșează Belgradului apropierea politică de Rusia și finanțarea din China, în timp ce nu își asumă costurile politice și instituționale ale unei apropieri reale. „Dragă Serbie, oameni suntem și ne-om înțelege, dar ești cam apropiată politic de Rusia și primești bani mulți de proiecte din China. E drept că asta s-ar schimba dacă te-am primi în UE, dar asta presupune să muncim și noi. Și să luăm decizii. Obositor”, a scris Hellvig.
Potrivit Consiliului European, liderii UE și cei ai statelor din Balcanii de Vest au discutat despre extindere, integrare graduală, Planul de creștere pentru regiune, securitate și reziliență, într-un peisaj geopolitic tot mai complicat. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că aderarea Balcanilor de Vest rămâne o prioritate și „o investiție geopolitică crucială”.
Serbia are statut de țară candidată din 2012, iar negocierile de aderare au început în 2014. Până acum, conform Consiliului UE, au fost deschise 22 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Hellvig subliniază că sprijinul public pentru aderarea Serbiei a scăzut semnificativ, ajungând la aproximativ 45%. Un sondaj realizat în ianuarie 2026 pentru Delegația UE în Serbia arată că 45% dintre cetățeni ar vota pentru aderare, în timp ce 32% ar vota împotrivă.
Hellvig afirmă că România are un interes strategic direct ca toți vecinii să fie cât mai aproape de Uniunea Europeană, fie prin aderare deplină, fie prin formule hibride de apropiere economică, fiscală sau prin facilități privind munca. „Pentru România, idealul strategic de securitate și prosperitate ar fi ca toți vecinii să fie în UE. Dacă nu de facto, cu steaguri și steluțe, măcar în forme hibride de apropiere”, susține Hellvig.
Fostul director al SRI critică abordarea birocrației europene, care tratează relația cu Serbia ca pe o simplă procedură administrativă, argumentând că negocierea reală necesită flexibilitate și adaptarea așteptărilor la realitățile din regiune. „Din păcate, ca structură mentală, birocrații nu negociază niciodată. Ei pentru asta au fost inventați, să aplice proceduri. Alo, ce facem aici? Balcani?”, scrie Hellvig.
Avertizând asupra implicațiilor acestei situații, Hellvig subliniază că negocierea nu se poartă doar între Uniunea Europeană și Serbia, ci și între alți actori geopolitici care sunt „mult mai flexibili și pragmatici”. Consiliul European a transmis, după summit, că alinierea partenerilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate comună a UE rămâne „o expresie esențială” a unității europene.
Hellvig consideră că Uniunea Europeană a ratat o oportunitate importantă de apropiere reală de Balcanii de Vest. În finalul postării sale, el sugerează că Serbia se va întoarce de la summit cu un sentiment de frustrare, care va fi speculat de competitorii UE. „Sârbii se întorc la Belgrad unde îi așteaptă în ușă niște domni care îi vor bate pe umăr și îi vor consola: «Vă zicem de ani de zile că Europa nu vă vrea. Cu noi faceți treabă cu adevărat.» Contrazi-i dacă poți!”, conchide Eduard Hellvig.
Fostul director al SRI subliniază că România nu era „impecabilă” la toate capitolele acquis-ului comunitar în momentul aderării la UE în 2007.