Probleme pentru medicii rezidenți
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a avertizat că proiectul noii legi a salarizării, aflat în dezbatere, poate crea situații absurde în sistemul medical, în special pentru medicii rezidenți. Într-o conferință de presă susținută în București pe 8 iunie 2026, Poiană a declarat: „Plata medicului rezident acum este mică și inadecvată, dar conform acestei noi legi a salarizării, practic, sunt două riscuri majore.” Ea subliniază că promovarea profesională ar putea duce la scăderea salariului, ceea ce este inacceptabil pentru un sistem care se bazează pe competență și pregătire profesională.
Potrivit președintelui Colegiului Medicilor, un medic rezident care trece din anul II în anul III de pregătire ar putea avea un salariu mai mic decât cel pe care îl avea anterior, din cauza unei schimbări în categoria de salarizare. „Aceasta este o nedreptate care nu reflectă nivelul de pregătire și responsabilitate al profesiei medicale”, a adăugat Poiană.
Cătălina Poiană a criticat și coeficienții de salarizare prevăzuți în Anexa 2 a proiectului de lege, afirmând că aceștia sunt „extrem de nefavorabili” pentru personalul medical. De exemplu, un medic de medicină generală ar urma să aibă un coeficient de salarizare de 1,76, mai mic decât cel al unui asistent medical principal licențiat. Aceste diferențe, a spus ea, nu recunosc contribuția esențială a medicilor în sistemul de sănătate.
Observațiile venite din partea Colegiului Medicilor sunt susținute de datele oficiale, care arată că salariile medicilor rezidenți sunt în general sub nivelul celor din alte profesii, iar propunerile de coeficienți din lege nu par să remedieze această situație. Conform unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, salariul mediu net al unui medic rezident era de aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un asistent medical principal câștiga în jur de 4.000 de lei.
Criticile aduse de Colegiul Medicilor nu sunt izolate. Alte categorii profesionale din domeniul sănătății și asistenței sociale au semnalat probleme similare cu privire la proiectul de lege. De exemplu, angajații Protecției Copilului din Cluj au anunțat o grevă japoneză, argumentând că legea salarizării nu reflectă realitatea muncii din asistența socială.
În plus, din perspectiva comparativă, la nivelul Uniunii Europene, țările cu sisteme de sănătate bine dezvoltate oferă medicilor salarii care reflectă atât pregătirea profesională, cât și responsabilitățile asumate. De exemplu, în Germania, un medic rezident câștigă în medie 4.500 de euro pe lună, ceea ce reflectă o recunoaștere adecvată a contribuției lor în sistemul de sănătate.
În concluzie, proiectul legii salarizării ridică întrebări importante despre viitorul profesiei medicale în România. Cătălina Poiană a cerut o revizuire a propunerilor de salarizare pentru a asigura echitate și corectitudine. Este esențial ca autoritățile să reanalizeze coeficienții de salarizare și să se asigure că toți angajații din sistemul medical sunt recompensați corespunzător pentru munca și responsabilitățile lor.
În acest context, urmează ca Ministerul Sănătății să răspundă preocupărilor exprimate de Colegiul Medicilor și să colaboreze cu organizațiile profesionale pentru a crea un sistem de salarizare echitabil și sustenabil în domeniul sănătății.