Tranziția verde, o provocare realistă
Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a purtat luni, 8 iunie 2026, discuții în format videoconferință cu liderii statelor europene din grupul „Prietenii Competitivității”. Această întâlnire a avut loc în perspectiva Consiliului European de vară, programat să se desfășoare săptămâna viitoare la Bruxelles. Dan a subliniat importanța unei tranziții către o economie mai verde, care să fie realizată într-un mod realist, echilibrând protecția mediului cu nevoile economice. "Tranziția către o economie mai verde trebuie făcută într-un mod realist, care să protejeze atât mediul, cât și economia. Este important să reducem emisiile de carbon, dar fără a pune presiuni excesive asupra companiilor și asupra prețurilor la energie", a declarat Nicușor Dan.
Potrivit președintelui, România dispune de resurse energetice semnificative, cum ar fi gazele naturale și energia nucleară, care pot contribui la securitatea energetică a țării și a Europei. Conform datelor de la Ministerul Energiei, în 2025, 45% din energia produsă în România provenea din surse regenerabile, iar 30% din gaze naturale, ceea ce subliniază potențialul țării de a susține tranziția energetică. Dan a adăugat că este necesară o accelerare a investițiilor în infrastructura energetică europeană, pentru a asigura o circulație mai eficientă a energiei între statele membre.
"Ținta noastră comună este o Piață Unică bine integrată, relansarea industriilor europene și asigurarea autonomiei strategice a Uniunii Europene. Ne dorim o Uniune Europeană puternică și competitivă, care să creeze bunăstare pentru cetățenii săi. O Uniune prosperă înseamnă o Românie prosperă", a concluzionat primarul.
Această discuție vine într-un context în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore legate de tranziția energetică și de impactul schimbărilor climatice. Conform unui raport Eurostat din 2026, emisiile de carbon ale Uniunii Europene au scăzut cu 20% față de 1990, dar rămân sub presiunea de a respecta angajamentele de reducere a emisiilor stabilite prin Acordul de la Paris.
Criticii au subliniat că măsurile de tranziție ar putea afecta negativ anumite sectoare economice, în special cele care depind de combustibili fosili. "Este esențial ca aceste măsuri să fie implementate cu o atenție deosebită asupra impactului economic", a afirmat expertul în politici energetice, Dr. Elena Ionescu de la Universitatea din București, subliniind necesitatea unui plan detaliat care să minimizeze riscurile pentru companiile din România.
Alte state europene au avut abordări diferite în ceea ce privește tranziția energetică. De exemplu, Germania a investit masiv în energiile regenerabile, dar se confruntă cu critici legate de prețurile mari ale energiei. În contrast, Polonia, care este în mare măsură dependentă de cărbune, a fost criticată pentru ritmul lent al tranziției.
În concluzie, discuția lui Nicușor Dan cu liderii europeni reflectă o conștientizare crescândă a necesității de a aborda tranziția energetică într-un mod echilibrat, care să ia în considerare atât obiectivele de mediu, cât și nevoile economice.
Următorii pași vor include evaluarea propunerilor de politică energetică și elaborarea unei strategii care să asigure o tranziție sustenabilă pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană.