Investigație și sancțiuni
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat într-o conferință de presă desfășurată la București pe 8 iunie 2026 modul în care principalele bănci din România ar fi influențat indicele ROBOR, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor pentru creditele legate de acest indice. "Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul de stabilire a ROBOR", a declarat Chirițoiu, subliniind că influența acestora se manifestă în special asupra creditelor în lei.
Consiliul Concurenței a anunțat recent că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență. Potrivit autorității, băncile au încălcat Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. "Acest proces viciază nu doar stabilirea indicelui, ci și creșterea dobânzilor pentru consumatori", a adăugat Chirițoiu.
Băncile implicate, printre care Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, CEC Bank și Raiffeisen, au declarat că vor contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței, afirmând că au respectat legislația. "Decizia este arbitrară și nefondată", a declarat un reprezentant al unei bănci, adăugând că instituțiile financiare vor lua toate măsurile legale necesare pentru a-și apăra interesele.
Chirițoiu a explicat că ancheta a început în 2022 și a vizat perioada din 2018 încoace. "Am constatat că există comunicări între bănci și metodologii comune care au viciat procesul de stabilire a indicelui ROBOR", a precizat el. De asemenea, a subliniat că modificările aduse de aceste comportamente sunt de fracțiuni de procente, dar influența asupra creditelor în lei este semnificativă.
Economistul Adrian Negrescu a comentat situația, afirmând că românii vor fi cei care vor plăti efectele acestei decizii. "Băncile vor crește dobânzile și vor înăspri condițiile de creditare ca urmare a sancțiunilor primite", a declarat Negrescu, subliniind că acesta este un efect colateral extrem de periculos.
Negrescu a adăugat că, în cazul în care băncile vor căuta să se împrumute direct de la Banca Națională a României (BNR) în loc să se crediteze între ele, acest lucru ar putea duce la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară. "Decizia Consiliului Concurenței poate destabiliza profund arhitectura financiară din România", a spus el.
În contextul acestei situații, mulți clienți ai băncilor sunt îngrijorați de impactul asupra creditelor lor. "Am plătit deja destule dobânzi mari, iar acum ne temem că aceste sancțiuni vor duce la costuri și mai mari", a spus un consumator afectat.
Criticii deciziei Consiliului Concurenței subliniază că aceasta ar putea duce la un abuz de putere administrativă și că băncile vor transfera inevitabil aceste costuri către clienți. "Este esențial ca autoritățile să ofere clarificări și să asigure transparența în acest proces", a subliniat Negrescu.
În concluzie, impactul deciziilor recente ale Consiliului Concurenței asupra sectorului bancar românesc este încă incert, dar este clar că românii vor simți efectele.
Este de așteptat ca băncile să conteste în instanță sancțiunile, iar rezultatul acestor procese ar putea avea implicații semnificative pentru economia națională.