Pomenirea Sfintei Elisabeta
Sfânta Elisabeta de la Pasărea s-a născut în 16 iulie 1970 la Moldova-Sulița, județul Suceava, primind la botez numele Rodica. Potrivit informațiilor publicate de Basilica, părinții ei, Vasile și Maria Lazăr, au avut unsprezece copii, dintre care doi au decedat în copilărie. La vârsta de 16 ani, în septembrie 1986, s-a închinoviat la Mănăstirea Pasărea, după un pelerinaj în care a căutat sfatul mai multor duhovnici.
În 12 decembrie 1990, a fost rasoforită de arhimandritul Macarie Ioniță, duhovnicul Mănăstirii Pasărea, primind numele Elisabeta și fiind încredințată cu ascultarea la atelierul de cizelură al Patriarhiei Române. În 1996, a fost transferată la Așezământul Românesc de la Ierusalim, unde a activat ca paraclisieră și cântăreață la strană. Potrivit mărturiilor, în Israel, a suferit o boală gravă, iar medicii nu îi mai dădeau șanse de supraviețuire.
În acele momente dificile, s-a rugat Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, iar, conform relatărilor, sufletul ei s-a despărțit de trup și a călătorit în iad și în rai, primind sfaturi de la Sfântul Ioan Iacob să urmeze o viață de liniște în pustie. Revenind în țară, a trăit în Munții Giumalău și Munții Neamțului, continuându-și viața de pustnic.
Pe 6 august 1998, de praznicul Schimbării la Față a Domnului, a primit tunderea în schima mică și numele de Teodora, iar pe 19 aprilie 2006, a primit tunderea în schima mare, păstrând numele Elisabeta. În anul 2014, din cauza cancerului, a revenit la Mănăstirea Pasărea, unde a continuat să-și urmeze rânduiala de rugăciune și nevoință. La doar 44 de ani, pe 5 iunie 2014, s-a mutat la cele veșnice.
De asemenea, în această zi, Biserica Ortodoxă prăznuiește și Sfântul Sfinţit Mucenic Dorotei, care a trăit pe vremea lui Diocleţian, păgânul împărat al Romei. Potrivit Sinaxarului, în timpul prigoanei împotriva creștinilor, Dorotei s-a ascuns la Diospoli, dar a revenit pentru a călăuzi Biserica. A fost prins și a suferit multe chinuri, murind la o vârstă înaintată, având 170 de ani.
Sfântul Dorotei a lăsat în urmă numeroase scrieri bisericești și a fost un bun cunoscător al limbilor greacă și latină. Tot în această zi, sunt pomeniți și alți Sfinți Mucenici, care au suferit pentru credință.
Aceste comemorări subliniază importanța tradiției ortodoxe și a martiriului în istoria Bisericii, evidențiind sacrificiile făcute pentru credință de-a lungul timpului.