Importuri mai mici și prețuri mari
Pregătirile gaze reprezintă subiectul principal al acestui articol. Gradul de pregătire al României pentru iarna viitoare poate fi afectat de lucrările de majorare a capacității de transport prin fostul coridor Transbalcanic din sectorul bulgar, care au diminuat drastic importurile în ultimele zile. Conform unui comunicat emis de Ministerul Energiei, aceste lucrări pot avea un impact semnificativ asupra securității energetice nu doar a României, ci și a statelor vecine. "Este esențial să ne asigurăm că avem suficiente resurse pentru iarnă, iar întârzierile în finalizarea lucrărilor pot complica acest proces", a declarat un oficial al ministerului.
La finalizarea lucrărilor din sectorul bulgar, capacitatea de transport ar urma să crească de la 14 milioane mc/zi la 27 milioane mc/zi. Potrivit surselor din industrie, bulgarii estimaseră inițial că vor finaliza lucrările până la începutul următorului an gazier (noiembrie 2026). Însă, recent, aceștia au informat autoritățile române că noua capacitate majorată va fi disponibilă de-abia la începutul noului an calendaristic (1 ianuarie 2027). Acest lucru ar putea agrava și mai mult situația în contextul unei cereri crescute pentru gaze naturale în perioada de iarnă.
Un aspect critic care va influența situația este acela că prețurile la gaze sunt aproape duble față de cele de anii anteriori, iar nivelul de depozitare este extrem de redus. Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pe data de 5 iunie 2026, România avea înmagazinați 13,25 TWh. Un nivel mai redus a fost înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022, după începerea războiului din Ucraina, când în facilitățile de depozitare autohtone se află 11 TWh. Comparativ, în iunie 2023, România avea depozitați 20,2 TWh (59,7% din capacitatea totală), iar în 2024 a atins 23 TWh (68%). În 2025, nivelul a scăzut la 15 TWh (44,5% din capacitatea totală).
Experții din domeniu avertizează că o capacitate de depozitare scăzută combinată cu importuri reduse poate crea o situație de criză în cazul unei ierni aspre. Profesorul Mihai Dinu, expert în energie la Universitatea Politehnica din București, a declarat: "România trebuie să își reevalueze strategia de aprovizionare cu gaze și să identifice soluții alternative pentru a asigura o iarnă fără probleme". Aceasta sugerează că ar putea fi necesare măsuri suplimentare pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a stimula producția internă de gaze.
Pe lângă problemele legate de importuri și prețuri, este important de menționat că lucrările de infrastructură în Bulgaria pot afecta și alte țări din regiune, precum Moldova și Ucraina, care depind de aceleași surse de aprovizionare. Conform Eurostat, în 2025, importurile de gaze din România către Moldova au reprezentat 30% din totalul consumului acesteia. Aceasta subliniază interconexiunea dinamicii energetice din Europa de Est, unde fiecare decizie poate avea un impact amplu asupra stabilității regionale.
Criticii acestor lucrări susțin că autoritățile bulgare nu au comunicat eficient despre impactul acestor întârzieri, ceea ce a lăsat România și alte state vulnerabile în fața unei eventuale crize energetice. Ministerul Energiei din România a anunțat că va continua să monitorizeze situația și va colabora cu autoritățile bulgare pentru a minimiza efectele negative asupra aprovizionării cu gaze. De asemenea, se așteaptă ca la nivel european să fie discutate măsuri pentru a asigura o mai bună coordonare între statele membre în ceea ce privește infrastructura de gaze.
În concluzie, România se află într-o situație delicată în privința pregătirilor pentru iarna 2026, având în față provocări majore legate de importuri, prețuri și capacitatea de depozitare. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a găsi soluții viabile și a asigura o aprovizionare stabilă pe termen lung.
Măsurile eficiente de gestionare a resurselor energetice și diversificarea surselor de aprovizionare vor fi cruciale pentru a face față provocărilor viitoare.