Consiliul Concurenței acuză manipularea
Consiliul Concurenței a anunțat sancțiuni de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) aplicate unui grup de 10 bănci din România, acuzate de manipularea indicelui ROBOR. Decizia a fost comunicată pe 7 iunie 2026, iar președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, a declarat că "decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR". Investigația a fost declanșată la finalul anului 2022, când au avut loc controale inopinate la sediile băncilor implicate.
În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații strategice referitoare la prețurile ROBOR. Amenzile propuse sunt cele mai mari aplicate vreodată de Consiliul Concurenței și se ridică la până la 10% din cifra de afaceri a băncilor implicate. Aceste bănci sunt: Banca Transilvania, BCR, BRD-Société Générale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România.
Conform raportului preliminar, care are o lungime de 700 de pagini, băncile au avut la dispoziție un termen pentru a-și prezenta punctele de vedere înainte de luarea unei decizii finale. De asemenea, Consiliul a precizat că amenzile aplicate vor contribui la bugetul de stat, având în vedere că deciziile sunt executorii.
În ceea ce privește impactul asupra consumatorilor, ROBOR joacă un rol esențial în stabilirea dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor fizice și juridice. Un nivel crescut al acestui indice poate favoriza creditorii, dar afectează direct debitorii, care se confruntă cu costuri mai mari ale creditului. Această situație a generat reacții mixte în rândul publicului și al experților din domeniu.
Critici au apărut din partea unor bănci și a Băncii Naționale a României (BNR), care au respins acuzațiile, susținând că creșterea ROBOR a fost influențată de politica monetară a BNR și de condițiile externe ale pieței. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a declarat că "ROBOR a crescut pentru că BNR a crescut dobânda-cheie", aducând în discuție creșterea dobânzilor și în alte țări.
De asemenea, în 2008, Consiliul Concurenței a mai investigat bănci pentru practici similare, dar atunci nu s-au găsit suficiente dovezi pentru manipulare. Aceste noi sancțiuni vin într-un context economic dificil, unde inflația și ratele dobânzilor au crescut semnificativ în întreaga lume.
Investigația a inclus analize detaliate ale comunicațiilor băncilor, inclusiv corespondența electronică dintre conducerea băncilor și departamentele de Trezorerie, pentru a identifica orice coordonare a prețurilor. În urma acestei investigații, băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a propune măsuri corective, care vor fi verificate de Consiliul Concurenței.
Legislația românească interzice înțelegerile între companii care afectează concurența, iar aceste sancțiuni subliniază angajamentul autorităților de a menține un mediu concurențial sănătos pe piața financiară. Este o oportunitate pentru reformele necesare în sectorul bancar, care trebuie să fie mai transparente și responsabile față de clienții lor.
În concluzie, scandalul ROBOR și amenzile record impuse băncilor ar putea marca un punct de cotitură în reglementarea sectorului financiar din România.
Rămâne de văzut cum vor reacționa băncile și ce măsuri vor implementa pentru a-și corecta comportamentele anticoncurențiale în perioada următoare.