Avertisment OMS privind sănătatea
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat recent un raport alarmant care arată că alimentele contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice dăunătoare ucid 1,5 milioane de oameni la nivel mondial în fiecare an. Potrivit studiului, copiii mici sunt cei mai afectați, având un risc de aproape trei ori mai mare de a suferi de boli cauzate de consumul de alimente nesigure. "Siguranța alimentară nu este o problemă abstractă, ci atinge fiecare masă, fiecare familie, în fiecare zi", a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la lansarea raportului pe 7 iunie 2026, cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare.
Analizând datele din 194 de țări între 2000 și 2021, OMS a constatat că 886 de milioane de oameni se îmbolnăvesc anual din cauza consumului de alimente nesigure. Deși îmbolnăvirile provocate de consumul de alimente periculoase au scăzut în general, inegalitățile regionale persistă, cu Africa și Asia de Sud-Est reprezentând aproape trei sferturi din toate cazurile de afecțiuni legate de alimente și 60% din decesele la nivel mondial.
Raportul arată că, din cele aproximativ 860 de milioane de cazuri înregistrate în 2021, pericolele biologice, precum bacteriile și virusurile, au fost responsabile pentru majoritatea bolilor transmise prin alimente. Totuși, ingerarea substanțelor chimice a dus la un număr disproporționat de decese, arsenicul și plumbul fiind principalii vinovați non-biologici. "Datele arată că bolile transmise prin alimente nu doar că persistă, ci sunt agravate de schimbările climatice și de rezistența antimicrobiană", a declarat Yuki Minato, specialist tehnic al OMS pentru siguranța alimentară.
Studiul estimează că bolile transmise prin alimente au provocat pierderi economice de 647 de miliarde de dolari în 2021, din cauza scăderii productivității. De asemenea, OMS subliniază că multe dintre aceste îmbolnăviri și decese ar putea fi prevenite prin îmbunătățirea calității apei, a condițiilor de salubritate și a igienei, precum și prin implementarea unor practici de siguranță alimentară.
Un alt aspect important este impactul schimbărilor climatice asupra siguranței alimentare. Fenomenele meteorologice extreme, creșterea temperaturilor și schimbările în regimul precipitațiilor pot accentua riscurile asociate bolilor de origine alimentară existente și emergente. Copiii sub cinci ani sunt cei mai afectați, reprezentând 29% din povara asupra sănătății asociată alimentelor nesigure și 143.000 de decese în 2021. "Deși reprezintă doar 9% din populația mondială, copiii mici suferă de aproape o treime din toate cazurile de boli de origine alimentară", a adăugat OMS.
Riscurile sunt amplificate și de expunerea la substanțe chimice prin intermediul alimentelor, care poate afecta dezvoltarea creierului și poate provoca leziuni neurologice. Raportul evidențiază, de asemenea, inegalități profunde în cadrul sistemelor alimentare, cei din comunitățile cu resurse reduse suportând cea mai mare povară asupra sănătății. Regiunile Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă împreună aproape trei sferturi din totalul bolilor de origine alimentară și 60% din decesele la nivel global.
Bolile de origine alimentară sunt clasificate ca fiind infecțioase sau toxice, cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice. În Europa, cele mai frecvente astfel de boli includ campilobacterioza, salmoneloza și listerioza, fiecare având legături strânse cu alimentele consumate. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), campilobacterioza este asociată în principal cu carnea de pasăre crudă, în timp ce salmoneloza este legată de ouăle și carnea crudă de porc.
În concluzie, raportul OMS subliniază importanța urgentării măsurilor de siguranță alimentară pentru a proteja sănătatea publică. Este esențial ca guvernele să utilizeze aceste date pentru a stabili priorități în ceea ce privește măsurile necesare pentru a reduce riscurile pentru populație.
Următorii pași ar trebui să includă investiții în infrastructură, educație în domeniul siguranței alimentare și politici de sprijin pentru comunitățile vulnerabile.