Negocieri simultane cu Moldova
Ungaria a renunțat la veto-ul ei cu privire la primirea Ucrainei în Uniunea Europeană, punând astfel capăt unui blocaj vechi de doi ani asupra acestei chestiuni. Anularea acestui veto permite Ucrainei și Republicii Moldova să deschidă oficial primul grup de negocieri cu UE, cunoscute drept "negocieri fundamentale", informează Euronews la data de 6 martie 2026. Veto-ul exprimat de fostul guvern de la Budapesta, cel pe care l-a condus Viktor Orban, a făcut parte din seria de tensiuni dintre Ungaria și Ucraina, care au coborât relațiile dintre aceste două țări la un minim istoric. În seara de miercuri, 3 iunie 2026, în timpul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, reprezentantul Ungariei a semnalat că țara lui și-a ridicat rezervele legate de primirea Ucrainei în UE, au dezvăluit mai mulți diplomați. Astfel, cele 27 de state membre UE au ajuns la unanimitatea necesară pentru inițierea discuțiilor legate de candidatura Ucrainei. Un nou punct în acest sens a fost adăugat pe ordinea de zi, în ultimul moment. Atât Ucraina cât și Republica Moldova și-au declarat dorința să fie primite în UE în anul 2022, imediat după ce Rusia a atacat Ucraina.
Potrivit Eurostat, în anul 2022, Ucraina și Republica Moldova au fost incluse în lista țărilor candidate la UE, având o nevoie acută de reforme interne pentru a răspunde standardelor europene. Odată cu ridicarea veto-ului Ungariei, procesul de aderare se accelerează, iar experți din domeniul politicii externe susțin că aceasta este o oportunitate crucială pentru ambele țări. Profesorul Andrei Postolache de la Universitatea din București afirmă că „această decizie a Ungariei ar putea schimba radical peisajul geopolitic din Europa de Est, oferind Ucrainei și Moldovei o șansă reală de integrare europeană”.
În contextul relațiilor internaționale, este important de menționat că Ungaria a fost, în trecut, un critic vocal al politicilor ucrainene, în special în ceea ce privește drepturile minorităților etnice. Cu toate acestea, recentele negocieri dintre Budapesta și Kiev, inclusiv acordurile legate de minoritatea maghiară din Transcarpatia, sugerează o schimbare de abordare. Într-o postare pe Facebook, premierul ungar Peter Magyar a declarat că „acest acord va permite restabilirea drepturilor educaționale și culturale ale minorității maghiare, facilitând astfel și procesul de aderare la UE”.
Pe de altă parte, critici din cadrul opoziției ungare susțin că guvernul actual nu ar trebui să cedeze atât de ușor presiunilor externe, menținând în continuare condiții stricte pentru aderarea Ucrainei. Conform unui raport al Ministerului Afacerilor Externe din Ungaria, aceste condiții se axează nu doar pe drepturile minorităților, ci și pe reformele structurale interne ale Ucrainei. Astfel, unii analiști consideră că, deși veto-ul a fost ridicat, procesul de integrare va fi unul lung și complex.
În concluzie, deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova, în urma ridicării veto-ului de către Ungaria, reprezintă un pas semnificativ pe calea integrării europene. Este esențial ca ambele țări să continue reformele necesare și să colaboreze strâns cu instituțiile UE pentru a îndeplini cerințele de aderare.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale, iar comunitatea internațională va urmări cu atenție evoluțiile în acest domeniu.