BNS cere retragerea Legii salarizării în sectorul public

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

BNS cere retragerea noii Legi a salarizării, acuzând lipsa de transparență și riscul de a crea inechități în sectorul public. Sindicaliștii solicită date complete privind salariile și o reformă bazată pe analize obiective. Procesul de consultare a fost criticat pentru insuficiență și opacitate.

EN

Brief

BNS demands the immediate withdrawal of the new salary law, citing a lack of transparency and the risk of creating inequities in the public sector. Unions request complete salary data and a reform based on objective analyses, criticizing the consultation process as insufficient and opaque.

BNS cere retragerea Legii salarizării în sectorul public
Sursa foto: observatornews.ro

Critici la adresa transparenței

Blocul Național Sindical (BNS) solicită retragerea imediată a proiectului noii Legi a salarizării pentru sectorul public, susținând că documentul este „profund viciat conceptual”, elaborat fără transparență și incapabil să asigure echitate și predictibilitate pentru milioane de angajați din sistemul bugetar. Cererea BNS vine la o zi după ce Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, a declarat că reacțiile și criticile apărute în spațiul public sunt, în parte, legitime, dar și „manipulări cinice folosite în scop politic”. Potrivit lui Pîslaru, „niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi”.

Sindicaliștii avertizează că, în forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă reală, ci riscă să accentueze dezechilibrele salariale existente și să genereze noi inechități structurale. BNS critică dur proiectul aflat în dezbatere publică, susținând că reforma salarizării a fost construită fără o analiză obiectivă a posturilor și fără date complete privind salariile și beneficiile acordate în sectorul public. „În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public”, se arată în comunicatul BNS.

Conform confederației sindicale, noua lege nu răspunde obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv crearea unui sistem de salarizare transparent, echitabil și bazat pe criterii obiective. Un alt argument major invocat de BNS este un raport elaborat de Banca Mondială, consultantul Guvernului pentru reforma salarizării, care a constatat lipsa unei metodologii analitice de evaluare a posturilor și existența unor discrepanțe majore în ierarhizarea funcțiilor publice. „Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac și inechitabil”, se arată în raportul citat de BNS.

Sindicaliștii subliniază că Banca Mondială a recomandat utilizarea unei metodologii analitice pentru evaluarea funcțiilor din sectorul public, însă această recomandare nu s-ar regăsi în proiectul actual al legii. „Decizia de a continua fără să existe o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei și golește de conținut exercițiul de consultanță realizat cu sprijin internațional”, afirmă reprezentanții BNS. De asemenea, aceștia avertizează că statul român nu dispune în prezent de o imagine completă și actualizată privind structura salariilor din sistemul public. „Un sistem de salarizare corect și transparent nu poate fi construit fără date complete și actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale și extra-salariale”, precizează BNS.

O altă critică majoră vizează procesul de elaborare a proiectului legislativ. BNS susține că dezbaterile cu partenerii sociali au fost sporadice și insuficiente, iar sindicatele nu au fost implicate real în construcția noii grile de salarizare. „Procesul de consultare a fost unul fragmentat și insuficient transparent, cu consultări ad-hoc și fără o implicare reală a partenerilor sociali”, afirmă sindicaliștii.

BNS atrage atenția și asupra modului în care sunt construite grilele salariale. Potrivit confederației sindicale, diferențele foarte mici între gradele profesionale și lipsa unor stimulente financiare consistente pentru promovare pot afecta grav motivația angajaților din sectorul public. În plus, BNS critică introducerea așa-numitei „diferențe salariale tranzitorii”, menită să compenseze eventualele reduceri salariale rezultate din aplicarea noii legi, spunând că mecanismul este insuficient clar și poate crea situații în care angajații care promovează să piardă anumite drepturi salariale.

BNS solicită emiterea unor dispoziții ferme care să oblige instituțiile publice centrale și locale să comunice transparent Ministerului Muncii pozițiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum și salariile în plată și întreaga structură a acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizații etc.). De asemenea, confederația sindicală cere crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanții Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanțelor Publice, dar și ai instituțiilor publice și ai partenerilor sociali, care să asigure evaluarea situației actuale, precum și evaluarea posibilităților de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare. În plus, BNS solicită reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei pozițiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicațiilor furnizate de Banca Mondială.

Blocul Național Sindical transmite că este disponibil pentru dialog, dar subliniază că o reformă de asemenea amploare nu poate fi făcută fără transparență, rigoare tehnică și consens social real.