Aspectele reclamate la CCR
Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, în şedinţa de joi, sesizarea de neconstituţionalitate a legii de aprobată a Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2026, depusă în 27 mai de un grup de 53 de deputaţi. Actul normativ vizează modificarea cadrului legal pentru punerea în aplicare a Programului SAFE, destinat consolidării industriei europene de apărare. Potrivit Simonei Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaţilor, sesizarea priveşte Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026, înregistrată în procedura parlamentară sub numărul PL-x nr. 283/2026, act normativ adoptat în procedură de urgenţă şi aflat în prezent în etapa controlului de constituţionalitate anterior promulgării.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului privind Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), precum şi modificarea şi completarea unor acte normative incidente, arată sursa citată. În motivarea sesizării se susţine, în esenţă, că actul normativ supus controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale referitoare la statul de drept, calitatea legii, separaţia puterilor în stat, rolul Parlamentului, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, regimul juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi regulile privind bugetul public naţional.
Sesizarea vizează atât legea de aprobată în ansamblul său, cât şi, în subsidiar, dispoziţiile care depăşesc cadrul obiectului de reglementare al Instrumentului SAFE şi care privesc domenii precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, regimul juridic al funcţiei publice, Codul administrativ, precum şi materia achiziţiilor publice şi a contractelor aflate în derulare. De asemenea, se arată că mecanismul normativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 „depăşeşte cadrul de implementare a instrumentului european SAFE, prin includerea unor dispoziţii eterogene, fără legătură directă şi necesară cu obiectul reglementării europene invocate”.
„Solicităm Curţii Constituţionale să admită prezenta sesizare şi să constate că legea criticată este neconstituţională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor prin care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE,” se arată în textul sesizării la CCR. Conform aceleaşi surse, legea criticată a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului în procedură de urgenţă şi a fost depusă la Secretarul General al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
Este de menţionat că sesizarea a fost formulată de un grup de deputaţi din diverse partide, inclusiv AUR, SOS România, PACE, dar şi deputaţi neafiliaţi, ceea ce reflectă o diversitate de perspective asupra acestui act normativ. În contextul actual, în care securitatea europeană devine un subiect tot mai important, CCR va trebui să analizeze cu atenţie implicaţiile acestei legi asupra statului de drept şi a respectării normelor constituţionale.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a pus deja în aplicare măsuri pentru consolidarea securităţii, iar programul SAFE este parte integrantă din aceste strategii. Criticile aduse de deputaţi vor trebui să fie cântărite în lumina angajamentelor internaţionale ale României, dar şi a nevoilor interne de securitate. Curtea Constituţională se află într-o poziţie delicată, având în vedere că deciziile sale pot influenţa nu doar cadrul legislativ naţional, ci şi imaginea României în faţa partenerilor internaţionali.
În concluzie, decizia pe care o va lua CCR joi va avea implicaţii semnificative pentru viitorul legislativ al programului SAFE în România.
Aşadar, este crucial ca această dezbatere să fie urmărită cu atenţie, având în vedere că ea reflectă nu doar aspecte legale, ci şi strategii de apărare naţională și europeană.