Critici asupra transparenței
Blocul Naţional Sindical (BNS) a solicitat, pe 4 iunie 2026, „retragerea imediată” a proiectului Legii salarizării în sectorul public, argumentând că acesta este „profund viciat conceptual, elaborat netransparent şi incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare”. Liderii sindicali au subliniat că, în forma actuală, proiectul „nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua şi de a genera noi inechităţi structurale în întregul sector public”.
BNS a evidenţiat lipsa unei evaluări obiective a posturilor, menţionând că dezbaterea publică actuală se concentrează pe „raporturi de putere între familii ocupaţionale, în lipsa unei evaluări analitice obiective a posturilor în sectorul public”, aşa cum a recomandat Banca Mondială. Aceştia au afirmat că reforma salarizării este necesară, dar modul în care este propusă „riscă să perpetueze inechităţile existente”.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, sistemul actual de ierarhizare a posturilor este „opac şi inechitabil”, rezultatul „consultărilor sporadice” desfăşurate în vederea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Raportul subliniază că sistemul bazat pe posturi din sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor, ceea ce a dus la o consecvenţă limitată în ierarhizarea acestora.
„Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă folosirea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public”, se arată în raportul Băncii Mondiale. BNS a subliniat că decizia de a continua fără o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei.
O altă problemă semnalată de BNS este lipsa datelor şi a mecanismelor de control, care „subminează reforma”. Sindicaliştii au precizat că „un sistem de salarizare corect şi transparent nu poate fi construit fără date complete şi actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale şi extra-salariale”.
Banca Mondială a semnalat, conform aceleaşi surse, deficienţe majore în mecanismele de monitorizare şi coordonare instituţională, ceea ce „limitează capacitatea statului de a implementa politici salariale coerente şi bazate pe evidenţe”. În acest context, persista situaţii în care posturi comparabile beneficiază de niveluri diferite de remunerare, contrar principiului „salariu egal pentru muncă egală”.
BNS a criticat de asemenea lipsa unui dialog social „real şi transparent”, menţionând că procesul de elaborare a proiectului a fost „fragmentat şi insuficient transparent”, cu consultări „ad-hoc” şi fără o implicare reală a partenerilor sociali. Acest lucru este confirmat de Banca Mondială, care a afirmat că procesul de consultare a fost unul „stop-and-go”, cu o comunicare insuficient structurată.
Sindicaliştii au subliniat, de asemenea, „riscuri bugetare şi blocarea evoluţiei în carieră”. Aceştia au avertizat că reforma nu poate fi concepută ignorând cadrul fiscal-bugetar existent, dar nu trebuie să fie limitată la constrângeri pe termen scurt. Actuala structură a grilelor salariale ridică probleme majore, cum ar fi diferenţele reduse între grade profesionale şi lipsa stimulentelor reale pentru promovare.
În plus, proiectul nu oferă clarificări privind situaţia după anul 2031, generând un nivel ridicat de incertitudine pentru salariaţi. BNS consideră că implementarea actualului proiect de lege, în forma propusă, ar putea genera „costuri mult mai mari pentru România, decât cele ce ar putea fi pierdute din PNRR pentru nerespectarea Jalonului 420”.
„Nu este cazul să bulversăm un întreg sistem cu o reglementare care nu rezolvă problemele de echitate şi opacitate”, afirmă liderii sindicali ai BNS. Aceştia conchid că proiectul de lege este „profund nefundamentat, netransparent şi incapabil să asigure o reformă reală a salarizării în sectorul public”.
BNS solicită Guvernului să emită dispoziţii ferme pentru a obliga instituţiile publice centrale şi locale să comunice transparent Ministerului Muncii datele referitoare la salariile personalului bugetar, precum şi întreaga structură a acestora. De asemenea, se cere crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor Publice, instituţiilor publice şi partenerilor sociali pentru evaluarea situaţiei actuale şi posibilităţilor de reformă.
BNS îşi reafirmă disponibilitatea pentru dialog, subliniind că o reformă de amploare nu poate fi realizată fără transparenţă, rigoare tehnică şi consens social real.