Studiu privind siguranța rutieră
La Muzeul Național de Artă, joi, 4 iunie 2026, a avut loc o conferință de lansare a studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, realizat de Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries, Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Derulat o dată la patru ani, încă din 2008, studiul oferă o imagine amplă asupra evoluției comportamentelor și percepțiilor participanților la trafic din România, analizând aspecte precum siguranța rutieră, respectarea regulilor de circulație și consumul de alcool sau de substanțe interzise. "Studiul arată o creștere semnificativă a sentimentului de siguranță, ceea ce este îmbucurător", a declarat Robert Uzună, vicepreședinte Corporate Affairs Ursus Breweries.
Datele ediției 2026 indică cea mai ridicată valoare înregistrată până acum în ceea ce privește percepția siguranței rutiere. Două treimi dintre șoferii români declară că se simt în siguranță în trafic, procent aflat în creștere față de ediția anterioară a cercetării. Potrivit autorilor studiului, această evoluție este asociată cu măsurile implementate în ultimii ani pentru creșterea disciplinei în trafic, inclusiv extinderea sistemelor de monitorizare și intensificarea controalelor rutiere. De asemenea, modernizarea infrastructurii și programele de educație rutieră au contribuit la consolidarea sentimentului de siguranță.
Totuși, unul din trei șoferi afirmă că se simte în continuare nesigur în trafic, principalele motive invocate fiind comportamentul riscant al altor participanți, manevrele periculoase și problemele de infrastructură. Studiul a relevat că 66% dintre șoferi se simt în siguranță în trafic, cel mai ridicat nivel înregistrat de la lansarea studiului în 2008, iar 1 din 3 șoferi se simte în continuare nesigur, invocând comportamentul celorlalți participanți la trafic și infrastructura.
Deși studiul indică o reducere a unor comportamente precum viteza excesivă și manifestările agresive, cercetarea relevă apariția unor vulnerabilități noi sau accentuate. Utilizarea telefonului mobil în timpul condusului, consumul de alimente la volan și neatenția sunt identificate drept comportamente frecvente care pot afecta siguranța rutieră. În același timp, depășirea limitelor de viteză rămâne una dintre cele mai răspândite abateri, în special pe drumurile dintre localități, unde o parte semnificativă a șoferilor recunosc că depășesc frecvent viteza legală.
Astfel, 20% dintre șoferi spun că depășesc frecvent sau foarte frecvent viteza legală între localități. De asemenea, 82% susțin aplicarea mai fermă a legii, iar 76% își doresc mai mulți polițiști în trafic. De notat este că 79% nu au fost sancționați pentru viteză în ultimii trei ani, ceea ce sugerează o percepție de impunitate în rândul șoferilor.
Rezultatele cercetării arată o orientare tot mai puternică spre comportamente responsabile în ceea ce privește consumul de alcool și conducerea autovehiculelor. Majoritatea respondenților aleg băuturi non-alcoolice atunci când urmează să conducă, iar în situațiile în care consumă alcool preferă alternative de transport, precum taxi sau serviciile de ridesharing. Cu toate acestea, studiul evidențiază existența unor percepții diferite privind riscul asociat consumului de alcool înainte de a conduce. O parte dintre șoferi consideră încă acceptabil consumul unor cantități reduse de alcool înainte de a urca la volan.
Astfel, 10% dintre șoferi recunosc că au condus după ce au consumat alcool, iar 23% consideră că este sigur să conduci după o bere. De asemenea, 19% consideră că este sigur după un pahar de vin, iar 34% cunosc o persoană apropiată care a condus după consumul de alcool. Pe de altă parte, 60% aleg taxiul sau ridesharing-ul după ce au consumat alcool.
Pe lângă aceste date, 31% dintre șoferi vorbesc la telefon fără sistem hands-free, iar 12% folosesc rețelele sociale în timpul condusului. Utilizarea telefonului este percepută drept a doua cea mai frecventă abatere observată în trafic, după viteză. De asemenea, 69% au fost victime ale flash-urilor sau claxoanelor agresive în ultimele șase luni, iar 37% recunosc că folosesc ei înșiși flash-uri sau claxoane agresive. În ciuda acestor comportamente, doar 12% recunosc că au comportamente agresive.
Un alt fenomen analizat de studiu este cel al avertizării între șoferi cu privire la prezența controalelor rutiere. Semnalizarea prin flash-uri și utilizarea aplicațiilor de navigație pentru identificarea zonelor de control continuă să fie practici răspândite. Cercetarea arată că mulți conducători auto percep aceste comportamente drept gesturi de solidaritate în trafic, deși ele pot reduce eficiența măsurilor de prevenție și control. În același timp, doar o minoritate dintre respondenți consideră aceste practici periculoase.
Astfel, 51% dintre șoferi semnalizează prin flash-uri prezența poliției rutiere, iar 22% folosesc aplicații precum Waze pentru a avertiza alți șoferi despre controale. Printre cei care fac acest lucru, 32% consideră că practica poate afecta siguranța rutieră. Studiul relevă un nivel ridicat de susținere pentru măsurile de monitorizare și aplicare a legislației. Majoritatea șoferilor sunt de acord cu instalarea camerelor fixe pentru supravegherea traficului și consideră necesară aplicarea mai strictă a regulilor de circulație.
Potrivit lui Alexandru Zodieru, șoferii consideră că aceste camere contribuie la respectarea regulilor de circulație și la reducerea comportamentelor periculoase. "Aceste camere sunt percepute drept un instrument care asigură aplicarea echitabilă a legii, eliminând sentimentul că doar unii participanți la trafic sunt sancționați, în timp ce alții scapă de controale", a spus Zodieru. Astfel, 94% susțin instalarea camerelor fixe de monitorizare a traficului.
Concluziile cercetării menționează faptul că România înregistrează progrese în ceea ce privește percepția siguranței rutiere și adoptarea unor comportamente mai responsabile. Cu toate acestea, neatenția, utilizarea telefonului mobil, viteza și toleranța față de anumite practici riscante rămân provocări importante pentru autorități și pentru toți participanții la trafic. Studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026” a fost realizat de Cult Market Research prin metoda interviurilor telefonice și se bazează pe un eșantion de 1.200 de conducători auto activi, în perioada 24 martie – 10 aprilie. Chestionarul utilizat reprezintă o actualizare a instrumentului de cercetare dezvoltat în 2018, acoperind teme precum percepțiile asupra traficului, viteza, comportamentele de risc, purtarea centurii de siguranță, consumul de alcool la volan și agresivitatea în trafic, precum și aspecte socio-demografice și legate de experiența de condus.
Rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe www.desprealcool.ro.