Întârzieri în tratamentele cancerului
România, ultimul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Bolnavii de cancer așteaptă peste 1000 de zile pentru acces la tratamente inovatoare, iar România continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalității evitabile din Uniunea Europeană, atrag atenția reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), potrivit Mediafax.
Dacă succesul unei politici publice se măsoară în vieți salvate, atunci România are puține motive de satisfacție în lupta împotriva cancerului. În 2026, România este ultima din Europa la screening oncologic, pacienții așteaptă peste 1000 de zile pentru acces la tratamente inovatoare. Țara noastră continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalității evitabile din Uniunea Europeană. În timp ce alte state discută despre medicina personalizată și inteligența artificială în sănătate, prea mulți români încă se luptă să obțină la timp un diagnostic, o investigație sau un tratament care le poate salva viața.
„Cancerul nu așteaptă, însă sistemul românesc continuă să le ceară pacienților să o facă”, avertizează FABC, la cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Cancer, desfășurată sub tema „De la Prețul Așteptării la Puterea Acțiunii”, desfășurată la Brașov. Timp de trei zile, pacienți, supraviețuitori de cancer, reprezentanți ai autorităților, profesioniști din domeniul sănătății și organizații ale societății civile au analizat principalele bariere care împiedică accesul la diagnostic, tratament și servicii de suport și au formulat propuneri concrete pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic din România.
În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele proiectelor și campaniilor desfășurate de FABC în ultimul an, inclusiv caravanele de informare și testări medicale, programele de navigare a pacienților, inițiativele de digitalizare dezvoltate prin platforma iMedico și proiectele dedicate accesului la screening, diagnostic și îngrijire. În cadrul conferinței, au fost prezentate Rezoluția Supraviețuitorilor 2026 și prioritățile strategice FABC pentru 2027, a fost lansat Manifestul pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic și a fost publicat primul Mini Ghid al Supraviețuitorului de Cancer.
Aceste documente propun măsuri pentru reducerea timpilor de diagnostic și acces la tratament, asigurarea accesului echitabil la investigații și biomarkeri, dezvoltarea unui program național dedicat supraviețuitorilor de cancer, consolidarea mecanismelor de navigare și coordonare a pacienților în sistemul de sănătate, susținerea reintegrării socio-profesionale și creșterea implicării pacienților în procesele de decizie care le influențează viața. „Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării. România are nevoie de obiective clare, termene asumate și mecanisme de monitorizare care să transforme strategiile și planurile existente în rezultate concrete pentru oameni. Accesul la diagnostic precoce, tratament și servicii de suport trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Participanții la conferință au transmis un apel comun către autorități pentru accelerarea reformelor din oncologie, dezvoltarea programelor de screening, reducerea inegalităților de acces la servicii medicale și tratamente inovatoare, precum și pentru includerea sistematică a organizațiilor de pacienți în procesul de elaborare și evaluare a politicilor publice din sănătate. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România atrage atenția asupra proiectului de ordin publicat recent de CNAS, prin care accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate ar urma să fie decis printr-o formulă administrativă, fără ca instituția să prezinte un studiu de impact care să arate câți pacienți vor fi afectați și care vor fi consecințele asupra accesului la tratament.
„Pacienții nu sunt o formulă matematică, iar dreptul lor la tratament nu poate fi condiționat de calcule birocratice care nu măsoară listele de așteptare, întârzierile diagnostice sau efectele reale asupra sănătății și supraviețuirii”, potrivit FABC.
Întârzierea de peste 3 ani față de momentul aprobării europene plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la accesul la terapii inovatoare. Această realitate este descrisă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”. Mai exact, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Până la începutul acestui an, doar 28 din cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024 erau compensate în România. Mai grav, niciun medicament aprobat în 2023 și 2024 nu era compensat pentru pacienții români.
În spatele acestor cifre, există oameni. Rozalina Lăpădatu, Președinte APAA, știe ce înseamnă să ai noroc cu o terapie inovatoare, atunci când ai nevoie: "Eu am artrită psoriazică, iar boala a debutat cu dureri foarte mari. Opțiunea erau antiinflamatoarele care veneau cu probleme foarte mari pe partea gastro. Șansa mea a fost una dintre terapiile inovatoare la momentul respectiv și care mă face să trăiesc astăzi fără inflamație, fără durere și pot să lucrez, să am o viață activă și o viață socială normală în condițiile în care am acest tratament. Fără acest tratament, acum poate aș fi fost în scaun rulant și aș fi trăit cu dureri și complicații foarte mari. Eu nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost viața mea, dacă ar fi trebuit să aștept 3 ani de zile pentru un astfel de tratament. Un dezastru."
Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. „În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM.
În plus, mortalitatea evitabilă în România este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, adică românii mor din cauze care, oriunde altundeva în UE, ar fi fost gestionate cu succes prin diagnostic la timp și tratament adecvat. "Întârzierea la tratamente noi se mai adaugă unei întârzieri la diagnostic, pentru că suntem țara care diagnostichează cel mai târziu", avertizează Luminița Vâlcea, Director Executiv COPAC. "Sperăm să înțeleagă toată lumea că sănătatea este o prioritate cu adevărat. Dacă nu dai acum un tratament de care are nevoie un pacient cu o boală cardiovasculară, ca să rămână stabil 20 de ani: ajunge la spital cu infarct, o să coste sistemul de sănătate probabil de 100 de ori mai mult, o să ajungă cu dizabilitate, o să fie o povară pentru familie. Costurile acestea nu le contorizează nimeni astfel încât să ne dăm seama că sănătatea este o investiție."
Întârzierile în accesul la tratamente noi sunt legate direct de nivelul redus al investițiilor în sănătate. România alocă pentru sănătate aproximativ 1.354 € pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar cheltuiala publică netă cu medicamentele pe cap de locuitor este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est. Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu.
"Medicamentele inovatoare schimbă cursul natural al unor boli, controlează evoluția bolii, îmbunătățesc prognosticul și salvează vieți. Condiția esențială pentru a beneficia de acest lucru este să ai acces la aceste medicamente. Inovația a transformat boli mortale în afecțiuni controlabile. Mortalitatea în bolile cardiovasculare a scăzut cu 50% în ultimele decenii, datorită prevenției și tratamentelor moderne. Tot mai mulți pacienți cu cancer au o rată de supraviețuire din ce în ce mai mare", subliniază Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.
Un cadru strategic de finanțare predictibilă și un parteneriat cu industria farmaceutică pot accelera semnificativ accesul pacienților români la terapii inovatoare. "Soluțiile propuse pornesc, ca bază fundamentală, de la eficientizarea cheltuielilor – prin implementarea corectă și modernă a ghidurilor terapeutice, integrând impactul specific al fiecărei molecule inovatoare. La acestea se adaugă reforma structurală a mecanismului de clawback și recunoașterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, pentru că, în prezent, jumătate din costul unui medicament în România este susținut de industria farmaceutică și de buzunarul pacienților. În paralel, este nevoie de extinderea participării României la studiile clinice internaționale și de modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin valorificarea rapoartelor de evaluare emise la nivel european, o măsură care ar reduce timpul de acces și ar crește transparența procedurală", a declarat Claudiu Cheleș, Vicepreședinte ARPIM.
Sănătatea trebuie privită ca o investiție, nu ca o cheltuială. Un pacient tratat la timp este un cetățean activ, productiv, care contribuie la societate.
Un pacient netratat ajunge la spital în stare gravă, generează costuri de zeci de ori mai mari și pierde ani din viața profesională și familială.