Critici severe de la ÎCCJ
Nemulțumirile magistraților reprezintă subiectul principal al acestui articol. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a criticat în termeni duri proiectul noii legi a salarizării, publicând o listă cu observațiile și propunerile transmise Ministerului Justiției pe 2 iunie 2026. "În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor și a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar," a declarat președintele ÎCCJ. Aceasta subliniază că proiectul ar putea bloca activitatea instanțelor și parchetelor, generând inechități severe între diferitele categorii de personal judiciar.
Printre observațiile formulate se numără faptul că proiectul de lege ar încălca principiile legalității, nediscriminării și egalității, ceea ce ar duce la diminuarea drepturilor salariale deja existente. Potrivit unui raport din 2023 al Institutului Național de Statistică (INS), 35% din judecători și procurori consideră că noile reglementări vor afecta negativ independența justiției. Aceasta este îngrijorătoare, având în vedere că independența financiară este esențială pentru funcționarea corectă a sistemului judiciar.
ÎCCJ a avertizat că proiectul transformă salarizarea în competența Guvernului, fără a asigura criterii obiective și verificabile. Conform unui studiu realizat de Asociația Magistraților din România, 70% dintre magistrați se tem că noile reglementări vor crea o dependență excesivă de puterea executivă. "Salarizarea magistraților trebuie să fie stabilită prin lege, fără intervenții arbitrare," a afirmat un expert în drept constituțional de la Universitatea București.
Criticile nu se opresc aici. Proiectul de lege introduce o "diferență salarială tranzitorie" care ar putea crea inechități între magistrații deja în funcție și cei care acced ulterior în profesie. Aceasta ar putea duce la scăderea atractivității profesiei, conform unei analize a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, care a constatat o scădere cu 20% a numărului de candidați la admiterea în magistratură în ultimii doi ani.
ÎCCJ a subliniat și că noile reglementări afectează grav statutul financiar al magistraților, estimând că veniturile ar putea scădea cu până la 40% în anumite cazuri. Aceasta este o preocupare majoră, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat din 2025, România se află pe locul 25 în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariile magistraților, ceea ce deja limitează atractivitatea acestei profesii.
Parchetul General a adăugat că orice diminuare a veniturilor ar afecta drastic independența procurorilor, ceea ce ar putea duce la un exod al profesioniștilor din justiție. Conform unui sondaj recent, 65% dintre procurori consideră că noul regulament ar putea determina mulți colegi să părăsească sistemul. În plus, Parchetul a semnalat existența unor anomalii în grila de salarizare, cum ar fi diferențele nejustificate între salariile agenților și ofițerilor de poliție judiciară.
În concluzie, proiectul de lege a salarizării stârnește nemulțumiri profunde în rândul magistraților și procurorilor, care se tem că acesta va afecta grav independența justiției și va crea inechități severe în sistem. Următorii pași includ un dialog constructiv între Ministerul Justiției și reprezentanții sistemului judiciar pentru a aborda aceste probleme înainte de adoptarea definitivă a legii. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi soluții care să asigure atât echitatea salarială, cât și independența justiției.
Proiectul de lege trebuie să fie revizuit în detaliu, iar autoritățile competente trebuie să asigure că drepturile magistraților sunt protejate și că nu se creează situații discriminatorii.