DNA lovește la vârful Armatei Române

Lovește vârful reprezintă subiectul principal al acestui articol. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a informat marți, 2 iunie 2026, că generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a fost declarat suspect într-un dosar penal care vizează suplimentarea unor locuri bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport (UNEFS) din București. Potrivit DNA, generalul este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, o infracțiune care, conform Codului Penal, se referă la obținerea unui folos necuvenit. "Acest demers a fost realizat cu depășirea atribuțiilor legale", a declarat un oficial din instituție la ieșirea de la audieri.

Ancheta DNA a fost demarată în urma unei solicitări transmise Ministerului Educației în vara anului 2025, care viza majorarea numărului de locuri bugetate la UNEFS. Procurorii susțin că generalul Vlad Gheorghiță a facilitat emiterea și semnarea acestei solicitări de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării. Conform DNA, astfel s-ar fi creat un folos necuvenit pentru 20 de studenți care au fost promovați de pe locuri cu taxă pe locuri finanțate de la buget.

Anchetatorii susțin că competența de a efectua astfel de solicitări aparținea exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Potrivit unei declarații a DNA, cei 20 de studenți au beneficiat de o decizie de suplimentare a locurilor bugetate, iar aceasta ar fi afectat interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale. Trei dintre acești candidați urmau să fie încadrați ca ofițeri în cadrul MApN după finalizarea studiilor, ceea ce ar fi creat un conflict de interese.

DNA a subliniat că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, generalul Vlad Gheorghiță a fost informat despre calitatea sa procesuală și acuzațiile formulate împotriva sa. Instituția a reafirmat că această etapă a urmăririi penale nu afectează principiul prezumției de nevinovăție. În urma audierilor, generalul a refuzat să facă declarații, prezentându-se la sediul DNA în haine civile și însoțit de avocat.

Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării pe 30 noiembrie 2023, având o experiență militară vastă. Anterior, a ocupat funcția de locțiitor al șefului Statului Major, precum și alte poziții de conducere în cadrul Armatei Române. Potrivit Legii 346/2006, șeful Statului Major al Apărării conduce Statul Major și exercită comanda deplină asupra structurii de forțe a Armatei. Această funcție este diferită de cea a ministrului Apărării, care are o componentă politică.

Generalul a participat activ la discuțiile internaționale, inclusiv la reuniunile NATO și ale Uniunii Europene, unde a reprezentat interesele Armatei Române. De asemenea, a avut declarații publice privind războiul din Ucraina și provocările de securitate cu care se confruntă România. În cadrul acestor discuții, a subliniat importanța pregătirii populației civile pentru situații de criză și a nevoii de a avea o armată bine pregătită.

Recent, generalul Gheorghiță a abordat și problemele interne ale Armatei, inclusiv deficitul de personal și necesitatea de a atrage tineri către cariere militare. Aceste poziții l-au făcut unul dintre cei mai vizibili lideri militari din România, având o influență semnificativă asupra politicilor de apărare.

Cazul său apare pe fondul unor anchete mai ample care vizează nume importante din conducerea Armatei, inclusiv alte dosare care au implicat generali. De exemplu, în 2025, generalul în rezervă Cătălin Ștefăniță Zisu a fost anchetat de DNA pentru concesionarea unor locuri de veci în Cimitirul Militar Ghencea III, iar generalul-maior Florentina Ioniță-Radu a fost acuzată de acumularea ilegală de funcții.

Dosarul în care este implicat generalul Gheorghiță Vlad se află în faza de urmărire penală, iar procurorii urmează să continue administrarea probelor.

Acest caz ridică întrebări importante cu privire la integritatea instituțiilor militare și necesitatea unei transparențe mai mari în procesul de recrutare și alocare a resurselor bugetare.