Cereri pentru echitate salarială
Federaţia Naţională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), afiliată Blocului Naţional Sindical, solicită modificarea proiectului noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Aceasta avertizează că forma actuală a proiectului generează diminuări salariale pentru salariaţii din casele teritoriale de pensii, riscă să menţină inechităţile salariale existente şi să afecteze puterea de cumpărare a salariaţilor. „Nu se poate construi un sistem modern de salarizare dacă păstrăm dezechilibrele trecutului. Pentru aceeaşi muncă, aceeaşi responsabilitate şi aceeaşi pregătire profesională trebuie să existe aceeaşi recunoaştere salarială”, afirmă sindicaliştii.
Potrivit FNSSM, proiectul nu stabileşte o formulă clară şi obligatorie de determinare a valorii de referinţă utilizate la calculul salariilor din sectorul public. În lipsa unui asemenea mecanism, salariile riscă să fie erodate constant de inflaţie şi de creşterea costului vieţii. Federaţia solicită ca valoarea de referinţă să fie actualizată anual printr-o formulă prevăzută expres în lege, fundamentată pe indicatori economici obiectivi, precum rata inflaţiei şi evoluţia câştigului salarial mediu brut pe economie.
„O lege a salarizării nu trebuie să stabilească doar salariile de astăzi, ci să garanteze şi valoarea lor reală în viitor. Dacă valoarea de referinţă nu este actualizată anual în funcţie de inflaţie şi de evoluţia salariului mediu, puterea de cumpărare a angajaţilor va continua să scadă”, avertizează sursa citată. Federaţia subliniază că funcţiile din cadrul caselor teritoriale de pensii sunt „subevaluate” în actualul proiect de lege, deşi angajaţii acestora „gestionează activităţi esenţiale” pentru milioane de pensionari şi beneficiari ai sistemului public de pensii.
FNSSM solicită revizuirea coeficienţilor de salarizare pentru personalul de conducere şi execuţie din sistemul public de pensii, precum şi reducerea diferenţelor dintre structurile centrale şi cele teritoriale. Aceasta ar trebui să reflecte în mod corect responsabilitatea, complexitatea activităţii şi impactul social al atribuţiilor exercitate. În forma actuală, proiectul de lege nu garantează revenirea salariilor la nivelul aflat în plată înainte de aplicarea măsurilor fiscal-bugetare temporare.
Mai mult, analiza efectuată de federaţie arată că, pentru personalul din casele teritoriale de pensii, salariile rezultate din aplicarea noii legi începând cu luna ianuarie 2027 vor rămâne sub nivelul salariilor aflate în plată în luna iunie 2025. „Apreciem că măsurile temporare adoptate în perioade dificile nu trebuie transformate în pierderi salariale permanente. Noul sistem de salarizare trebuie să ofere siguranţă şi predictibilitate, nu să consacre efectele unor restricţii bugetare conjuncturale”, afirmă aceeaşi sursă.
FNSSM solicită Guvernului României şi Ministerului Muncii să revizuiască proiectul de lege înainte de adoptare. Aceasta include introducerea mecanismelor care să asigure respectarea principiului „salariu egal pentru muncă de valoare egală”, eliminarea inechităţilor salariale existente, protejarea puterii de cumpărare prin actualizarea anuală a valorii de referinţă, precum şi transparenţă în stabilirea coeficienţilor şi a grilelor de salarizare.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis, duminică seară, câteva concluzii după primele consultări pe Legea salarizării, la care au participat peste o sută de persoane din mai multe sectoare de activitate. Pîslaru a anunţat că s-au primit sute de observaţii, unele punctuale, care pot fi rezolvate şi corectate, dar altele care necesită analize mult mai aprofundate.
„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale”, a avertizat Pîslaru, adăugând că, pentru a îndeplini jalonul din PNRR, legea trebuie promulgată până la 31 august. Această situaţie a generat proteste în rândul sindicatelor, iar activitatea în instanţe şi parchete va fi blocată complet joi, timp de patru ore, ca reacţie faţă de noua lege a salarizării.
În acest context, silvicultorii au cerut, de asemenea, protejarea veniturilor lor, avertizând că noua lege a salarizării va conduce la o reducere a acestora cu 25%.
Aceste solicitări subliniază nevoia stringentă de reformare a sistemului de salarizare în România, pentru a asigura echitate şi transparenţă în sectorul public.