Obiceiuri, credințe și semnificații
Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică și luni, 31 mai și 1 iunie 2026, Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Aceasta marchează coborârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor și încheie ciclul pascal început cu Învierea Domnului și continuat cu Înălțarea. Potrivit crestinortodox.ro, „Rusaliile amintesc de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, considerat actul de naștere al bisericii creștine”. Tradiția populară românească este bogată în obiceiuri și credințe privind protecția gospodăriilor, pomenirea celor adormiți și alungarea spiritelor rele.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este cunoscută sub numele de Moșii de Vară, o zi dedicată pomenirii celor adormiți. Conform tradiției, după slujba de pomenire, credincioșii împart pomană pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice, oferind străchini noi din lut umplute cu mâncare, colaci, fructe și alte bunuri. „În multe zone ale țării există credința că nu este bine să mănânci înainte de a împărți pomană pentru cei adormiți”, subliniază expertul în folclor Maria Popescu, de la Institutul de Studii Sociale.
În Duminica Rusaliilor, credincioșii aduc ramuri de tei și nuc pentru a fi sfințite, acestea simbolizând limbile de foc care s-au pogorât asupra Apostolilor. „Ramurile de tei și nuc sunt considerate protectoare împotriva grindinei, fulgerelor și spiritelor rele”, afirmă părintele Ion Radu, de la Biserica Ortodoxă din București. După slujbă, ramurile sunt duse acasă și așezate la icoane sau uși.
După slujba de Rusalii, în multe comunități rurale, preotul oficiază o ceremonie numită Sfeștanie, în care stropeste culturile cu aghiazmă. Aceasta are rolul de a binecuvânta semănăturile și de a le proteja de calamități. „Obiceiul este păstrat pentru binecuvântarea recoltelor”, explică profesorul de agronomie Mihai Andrei, de la Universitatea de Științe Agricole.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt legate de iele, ființe supranaturale care aduc necazuri celor care nu respectă sărbătoarea. „Oamenii obișnuiau să pună pelin și usturoi la feronerie pentru protecție”, adaugă etnologul Ana Maria Ionescu, expert în tradiții populare.
Dansul Călușarilor, inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, este un alt obicei de Rusalii. Potrivit tradiției, acesta alungă duhurile rele și vindecă bolile. „Călușarii, cei mai buni dansatori ai satului, formează o ceată și respectă un jurământ special”, spune cercetătorul cultural Andrei Georgescu.
Pe 1 iunie 2026, Lunea Sfântului Duh, credincioșii continuă să respecte tradițiile legate de Rusalii. Această zi subliniază importanța Duhului Sfânt în viața spirituală. „Lunea Sfântului Duh nu reprezintă doar o continuare a praznicului Rusaliilor, ci și o reafirmare a învățăturii despre Sfânta Treime”, afirmă preotul Marius Oblu pentru Digi24.ro.
Obiceiurile din această zi includ participarea la slujbe și aducerea ramurilor de tei sau nuc pentru binecuvântare, simboluri ale ocrotirii divine. Potrivit tradiției, în a doua zi de Rusalii, se evită muncile grele, iar deplasările în locuri izolate sunt descurajate. „Încălcarea acestor rânduieli era asociată cu riscuri de necazuri”, conchide părintele Oblu.
Deși aceste practici nu fac parte din învățătura oficială a bisericii ortodoxe, ele continuă să fie importante în cultura tradițională românească, reflectând bogăția credințelor și obiceiurilor asociate sărbătorii Rusaliilor.