Impactul asupra zilelor noastre
O nouă cercetare a relevat că rotația Pământului se schimbă într-un mod fără precedent. Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, ratele cu care zilele se lungesc nu au mai fost observate în ultimii 3,6 milioane de ani. Acest fenomen este strâns legat de topirea calotelor glaciare și a ghețarilor, cauzată de schimbările climatice. Profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich afirmă: „O astfel de schimbare a lungimii zilei necesită o redistribuire uimitoare a masei.”
În fiecare zi, Pământului îi ia din ce în ce mai mult timp pentru a-și finaliza rotația, o modificare care se măsoară în fracțiuni de milisecundă. Deși aceste variații pot părea minime, forțele necesare pentru a produce aceste schimbări sunt extrem de mari. Studiul publicat în *BBC Science Focus* subliniază că, pe măsură ce calotele glaciare polare se topesc, apa acumulată se redistribuie spre Ecuator, ceea ce încetinește rotația planetei.
Cercetătorii au utilizat rămășițele fosilizate ale organismelor marine unicelulare, cunoscute sub numele de foraminifere bentonice, pentru a analiza schimbările antice ale nivelului mării. Acest lucru le-a permis să dezvolte un algoritm de învățare automată, capabil să gestioneze incertitudinile din datele geologice vechi de milioane de ani. Conform acestora, rata actuală de prelungire a zilei este de 1,33 milisecunde pe secol.
Pentru a înțelege magnitudinea acestor schimbări, profesorul Soja explică că redistribuirea masei necesită aproximativ 1.000 de gigatone de gheață să se deplaseze de la poli către oceane. Această cantitate ar putea fi comparată cu un cub solid de gheață de 10 km înălțime plasat deasupra orașului New York. Dr. Mostafa Kiani Shahvandi de la Universitatea din Viena adaugă: „Schimbarea energiei de rotație a Pământului este echivalentă cu un cutremur cu magnitudinea de 9,0.”
Cercetătorii au identificat un moment în trecut, acum aproximativ două milioane de ani, când rata de schimbare a fost similară, dar acest lucru a fost considerat o excepție. Soja menționează: „O «furtună perfectă» de calote glaciare fragile și un vârf natural de CO₂ au declanșat o topire masivă a calotelor glaciare polare.” Deși acest eveniment rar nu s-a mai repetat, activitatea umană a generat o forță comparabilă în mai puțin de un secol.
Privind spre viitor, cercetătorii avertizează că, în contextul emisiilor ridicate și al dependenței de combustibilii fosili, schimbările climatice vor deveni cel mai semnificativ factor de schimbare a duratei zilei. Consecințele acestor modificări sunt subtile, dar pot afecta navigația GPS și misiunile spațiale. Soja afirmă: „Deși o milisecundă poate părea infimă, acest efect este esențial pentru sincronizarea ultraprecisă necesară.”
Impactul acestor schimbări asupra ecosistemului Pământului este radical. Redistribuirea masei este corelată cu evenimente meteorologice extreme și creșterea nivelului mării, care pot afecta locuințele umane. Soja subliniază: „Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât acum schimbăm chiar modul în care se rotește Pământul nostru.”
Echipa de cercetare își va îndrepta atenția către alte efecte ale activității umane asupra distribuției masei pe planetă, precum epuizarea apelor subterane și modificările ciclului apei.
Deși aceste efecte sunt considerate mai mici decât cele cauzate de topirea gheții, înțelegerea lor va ajuta la clarificarea impactului total asupra rotației Pământului.