Indicele de Percepție a Corupției
Topul țărilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Corupția continuă să reprezinte o problemă majoră la nivel global, iar raportul anual publicat de Transparency International în mai 2026 arată o scădere alarmantă a numărului țărilor cu un nivel scăzut de corupție. În 2025, indicele mediu de percepție a corupției a ajuns la 42 de puncte, ceea ce confirmă tendința îngrijorătoare de deteriorare a integrității instituțiilor publice. „Corupția afectează dezvoltarea durabilă și stabilitatea socială, fiind o piedică în calea progresului”, a declarat Mihai Voicu, expert în anticorupție la Agenția Națională de Integritate.
Indicele de Percepție a Corupției (CPI) este calculat pe baza sondajelor și evaluărilor efectuate de experți independenți și instituții recunoscute. Acesta evaluează percepția corupției în sectorul public pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat). Potrivit raportului din 2025, majoritatea țărilor au obținut scoruri sub 50, evidențiind o criză globală a corupției.
În topul țărilor cu cel mai scăzut nivel de corupție, Danemarca se situează pe primul loc cu 89 de puncte, urmată de Finlanda cu 88 de puncte și Singapore cu 84 de puncte. La polul opus, Somalia se află în fruntea clasamentului negativ, având un scor alarmant de 9 puncte. Alte țări cu scoruri extrem de scăzute includ Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, toate confruntându-se cu instabilitate politică și regimuri autoritare.
România, conform raportului, a obținut un scor de 45 de puncte, situându-se astfel în a doua jumătate a clasamentului. Comparativ cu țările vecine, România are un rezultat mai bun decât Republica Moldova, care a înregistrat 42 de puncte, Bulgaria și Ungaria cu câte 40 de puncte, și Ucraina, care a obținut doar 36 de puncte. Acest lucru sugerează că, deși România se confruntă cu provocări semnificative în lupta împotriva corupției, se află într-o poziție mai bună decât multe dintre vecinele sale.
Un aspect îngrijorător evidențiat în raport este scăderea numărului de țări cu scoruri foarte ridicate. În urmă cu un deceniu, existau 12 țări care au obținut peste 80 de puncte, în prezent numărul acestora a scăzut drastic la doar cinci. De exemplu, Statele Unite au obținut 64 de puncte, situându-se pe locul 29 în clasament, ceea ce reprezintă cel mai slab rezultat de la introducerea actualei metodologii a CPI.
Criticii subliniază că trebuie să existe o mobilizare mai mare din partea autorităților române pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în sectorul public. „Rezultatul României este o oportunitate de a reflecta asupra măsurilor de reformă care ar putea fi implementate pentru a combate corupția mai eficient”, a adăugat Voicu. În acest context, a fost subliniată necesitatea consolidării instituțiilor de control și a promovării unei culturi a integrității și responsabilității.
În concluzie, raportul din 2025 al Transparency International aduce la lumină provocările cu care se confruntă România în lupta împotriva corupției, dar și progresele realizate în comparație cu alte state din regiune. Este esențial ca autoritățile să își asume angajamentul de a implementa reforme necesare pentru a îmbunătăți percepția generală asupra integrității instituțiilor publice.
În acest sens, implicarea societății civile și a experților în domeniu rămâne crucială pentru a încuraja transparența și responsabilitatea.