Analiza fostului șef militar ucrainean
Marea Neagră a devenit unul dintre principalele fronturi ale confruntării dintre Rusia și Occident, iar împiedicarea Moscovei să își recapete dominația în regiune reprezintă cea mai importantă provocare de securitate pentru statele riverane, avertizează fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi. Într-o amplă analiză publicată de Interfax-Ucraina, actualul ambasador al Ucrainei în Marea Britanie susține că Rusia continuă să reprezinte principalul factor de destabilizare în bazinul Mării Negre și identifică șase amenințări majore care pot influența securitatea întregii regiuni în următorii ani.
Prima vulnerabilitate semnalată de Zalujnîi este lipsa unei strategii coerente a NATO pentru regiune. Potrivit fostului șef al armatei ucrainene, Alianța Nord-Atlantică a tratat mult timp Marea Neagră ca pe o zonă aflată în mod natural sub influența Rusiei, în timp ce Moscova și-a consolidat constant prezența militară și capacitățile de proiecție a forței. „În timp ce NATO vorbea despre cooperare și dialog, Rusia considera Alianța principala amenințare la adresa securității sale”, afirmă Zalujnîi. În opinia sa, orice lipsă de echilibru strategic este exploatată rapid de Kremlin pentru a-și extinde influența în Ucraina, Republica Moldova și Caucazul de Nord.
Fostul comandant ucrainean critică și abordarea Uniunii Europene în regiune. El amintește că Bruxellesul a prezentat anul trecut o nouă strategie pentru Marea Neagră, însă consideră că documentul conține mai degrabă obiective declarative decât instrumente reale de acțiune. Zalujnîi atrage atenția că nici proiectul privind înființarea unui Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră nu a fost pus în practică. În lipsa unor mecanisme concrete de reacție și a unei structuri cu atribuții reale, avertizează el, inițiativele europene riscă să rămână simple declarații politice.
Un alt risc major identificat de oficialul ucrainean este posibilitatea redeschiderii strâmtorii Bosfor pentru navele militare rusești după eventualul sfârșit al războiului. Decizia Turciei de a restricționa accesul navelor de război prin Bosfor după invazia rusă din 2022 a limitat semnificativ capacitatea Moscovei de a-și consolida Flota Mării Negre. Potrivit lui Zalujnîi, Rusia ar putea încerca să obțină redeschiderea rutei maritime în cadrul unor negocieri privind încetarea focului. O astfel de evoluție ar permite Kremlinului să își refacă rapid capacitățile navale și să redevină o forță dominantă în regiune. Mai mult, controlul asupra rutelor maritime ar putea afecta direct economia Ucrainei și exporturile sale.
Zalujnîi avertizează și asupra creșterii influenței Chinei în bazinul Mării Negre. Potrivit acestuia, Beijingul își extinde treptat prezența economică în regiune, profitând de atractivitatea investițiilor și a proiectelor comerciale. Deși nu consideră China o amenințare directă, fostul comandant ucrainean spune că extinderea influenței chineze poate modifica echilibrul geopolitic și poate afecta pe termen lung infrastructura strategică și relațiile de alianță existente.
Pentru Zalujnîi, cea mai mare amenințare continuă să fie însă Rusia însăși. El subliniază că Marea Neagră reprezintă o piesă esențială în strategia globală a Kremlinului și un instrument prin care Moscova încearcă să își proiecteze influența dincolo de spațiul ex-sovietic. În acest context, capacitatea Rusiei de a interveni politic, economic sau militar în statele riverane este considerată un risc major pentru stabilitatea regională. În cazul Ucrainei, avertizează el, aceste acțiuni pot lua inclusiv forme hibride și dificil de identificat.
Ultima mare provocare este reprezentată de accesul tot mai larg la tehnologii militare avansate. Zalujnîi atrage atenția că dronele maritime și aeriene cu cost redus au demonstrat deja că pot provoca pierderi semnificative unor forțe navale tradiționale. Experiența războiului din Ucraina arată că sistemele fără pilot pot schimba radical raportul de forțe, în special în mări relativ compacte precum Marea Neagră. Fostul comandant amintește că aproximativ 90% din comerțul mondial este transportat pe mare, ceea ce transformă securitatea rutelor maritime într-o prioritate strategică globală.
Zalujnîi susține că securitatea regiunii Mării Negre depinde de construirea unei contraponderi reale la amenințările existente, iar obiectivul central trebuie să fie împiedicarea Rusiei să își restabilească dominația în zonă. Analiza sa vine în contextul în care mai mulți experți occidentali consideră că succesul Ucrainei împotriva Flotei ruse a Mării Negre ar putea deveni un model pentru alte regiuni strategice ale lumii. Recent, publicația The Wall Street Journal a scris că experiența acumulată de Ucraina în utilizarea dronelor maritime ar putea oferi lecții valoroase inclusiv pentru protejarea unor rute comerciale esențiale, precum Strâmtoarea Ormuz.
După ce dronele navale ucrainene au distrus sau avariat o parte semnificativă a Flotei ruse a Mării Negre, Moscova a fost nevoită să își retragă multe dintre nave din zonele în care dominase anterior, demonstrând modul în care noile tehnologii pot schimba echilibrul de putere chiar și în fața unor forțe navale tradițional superioare.