Tensiuni în relațiile bilaterale
Relațiile dintre Moscova și Erevan au ajuns într-un punct critic, cu amenințări directe din partea Federației Ruse. Pe 25 mai 2026, ministrul rus al Energiei, Sergei Tsivilev, a trimis o notificare oficială Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, avertizând că Rusia ar putea suspenda sau rezilia unilateral acordurile bilaterale privind furnizarea de gaze naturale, produse petroliere și diamante neprelucrate. "Dacă guvernul de la Erevan continuă demersurile de aderare la Uniunea Europeană, consecințele vor fi severe", a declarat Tsivilev, conform publicației ruse Kommersant, preluată de Meduza.io.
Această notificare face referire la un acord semnat în 2013, prin care Rusia elimina taxele de export pentru resursele energetice livrate Armeniei. În cazul în care acest acord este denunțat, Armenia ar putea fi obligată să plătească prețuri mult mai mari pentru gazele și produsele petroliere, precum și compensații financiare masive către Federația Rusă. Analiștii subliniază că o rupere a legăturilor comerciale cu Rusia ar putea duce la un colaps al lanțurilor de aprovizionare în Armenia, ținând cont de faptul că 85% din consumul de gaze naturale și 62% din produsele petroliere ale țării provin din Rusia.
Această situație este cu atât mai delicată cu cât Armenia depinde de resursele energetice rusești, iar o reacție negativă din partea Moscovei ar putea afecta grav economia națională. Potrivit datelor oficiale, în 2025, 50% din importurile de diamante neprelucrate ale Armeniei erau de origine rusă. În acest context, decizia Erevanului de a se apropia de Uniunea Europeană a fost accelerată după conflictul cu Azerbaidjanul, când Armenia a acuzat Rusia că nu și-a respectat obligațiile de aliat.
În 2025, Parlamentul armean a votat o lege care pune în mișcare procesul de aderare la Uniunea Europeană, sperând să obțină regimul liberalizat de vize în următorii doi ani. Acest ultimatum de la Kremlin intervine într-un moment strategic, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie 2026. Observatorii internaționali avertizează asupra campaniilor de dezinformare din partea Rusiei, menite să influențeze votul în favoarea forțelor pro-ruse.
Până în prezent, autoritățile armeane nu au oferit un răspuns oficial la această amenințare. Totuși, este clar că orice decizie va avea implicații profunde asupra economiei și securității naționale a Armeniei. Analiștii de la Institutul de Studii Globale din Erevan avertizează că un eventual colaps al relațiilor comerciale cu Rusia ar putea duce la o criză energetică în țară, având în vedere dependența extremă de resursele rusești. Aceștia subliniază că mișcarea Rusiei reprezintă o formă de „weaponization” a energiei, o tactică utilizată frecvent de Kremlin pentru a bloca influența Uniunii Europene și NATO în fostele republici sovietice.
În concluzie, situația tensionată dintre Rusia și Armenia necesită o atenție deosebită, atât din partea autorităților armeane, cât și din partea comunității internaționale. Deciziile viitoare ale guvernului de la Erevan vor influența nu doar relațiile bilaterale, ci și stabilitatea economică și politică a țării în ansamblu.
Este esențial ca Armenia să navigheze cu prudență în această perioadă critică, având în vedere atât provocările interne, cât și influențele externe.