Decizie Curtea de Apel București
Curtea de Apel București a decis astăzi, 27 mai 2026, să admită cererea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea ordinului ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, referitor la transferul a cinci proiecte mari de infrastructură la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Conform deciziei instanței, "Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 și a actelor subsecvente acestuia până la pronunțarea instanței de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii...". Această informație a fost confirmată de surse oficiale, inclusiv de portalul instanței, conform Economica.
Disputa dintre conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și CNAIR a escaladat în ultimele săptămâni, culminând cu această decizie judecătorească. Radu Miruță, în calitate de ministru interimar, a semnat ordinul care prevedea transferul a cinci proiecte majore, cu o valoare estimată de aproximativ 10 miliarde de euro, de la CNAIR la CNIR. Proiectele vizate includ Drumul Expres Arad-Oradea, Autostrada București-Alexandria, secțiunea Făgăraș-Brașov a Autostrăzii Sibiu-Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu-Ruse II.
Deși Radu Miruță a solicitat conducerii CNAIR să semneze protocoalele de predare-primire, CNAIR a contestat legalitatea ordinului, solicitând revocarea acestuia. Motivul invocat a fost lipsa de consultare prealabilă și îngrijorările cu privire la capacitatea administrativă a CNIR de a gestiona simultan proiecte de o asemenea amploare. Potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, această suspendare reprezintă o victorie pentru transparența și responsabilitatea în gestionarea proiectelor de infrastructură.
În acest context, este important de menționat că transferul de proiecte între instituții s-a dovedit a fi un subiect sensibil în România, adesea generând controverse și critici. În trecut, au existat multiple incidente în care transferurile de responsabilitate au dus la întârzieri și probleme în implementare. Conform datelor oficiale, în perioada 2018-2023, s-au înregistrat întârzieri semnificative în terminarea lucrărilor de infrastructură din cauza schimbărilor frecvente de management și a lipsei de coordonare între instituții.
În ceea ce privește reacțiile din partea experților în domeniu, Dan Ștefan, specialist în infrastructură de la Universitatea Politehnica din București, a declarat: "Această decizie subliniază necesitatea unui cadru de lucru clar și a unei colaborări constructive între toate entitățile implicate în dezvoltarea infrastructurii. Transferurile pripite pot duce la pierderi financiare semnificative și la întârzieri care afectează întreaga societate".
Pe de altă parte, unii analiști consideră că această suspendare poate fi interpretată ca un semn de instabilitate în conducerea ministerială și ca o oportunitate pentru CNIR de a-și demonstra capacitatea de a gestiona proiecte mari. "Dacă CNIR nu poate să își justifice abilitățile, atunci întregul proces de transfer devine o problemă", a afirmat Elena Vasile, analist de politici publice la un think tank local.
În concluzie, decizia Curții de Apel București de a suspenda ordinul lui Radu Miruță va avea un impact semnificativ asupra planurilor de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România. Aceasta oferă un răgaz suplimentar pentru evaluarea capacității administrative a CNIR și pentru a asigura o mai bună coordonare între instituții.
Următorii pași includ așteptarea deciziei instanței de fond, care ar putea clarifica viitorul acestor proiecte de infrastructură esențiale pentru țară.