Graffiti pe clădiri istorice
La două luni după dezbaterea organizată la Primăria Capitalei pe tema graffiti-ului și afișajului ilegal din București, primarul general Ciprian Ciucu anunță că municipalitatea merge înainte cu propriul program pentru curățarea fațadelor istorice afectate de tagging, pseudo-graffiti și afișaj ilegal, acuzând Ministerul Culturii că nu a modificat legislația pentru a permite intervenții rapide. „Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii să facă acel lucru simplu și de bun simț, să facă diferența dintre a curăța o fațadă și a interveni cu lucrări la o fațadă. Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară”, a scris Ciucu într-o postare publicată pe Facebook.
Primarul general susține că actuala legislație face aproape imposibilă intervenția rapidă asupra clădirilor istorice din București. „Astăzi, dacă dai cu o cârpă pe o fațadă, riști dosar penal”, afirmă acesta. Tema a fost discutată încă din 23 martie 2026, în cadrul dezbaterii „Graffiti, o boală grea. Cum o tratăm?”, organizată de PMB, despre care G4Media a relatat, și unde reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, Ministerului Culturii, primăriilor de sector, Poliției și specialiști în urbanism și patrimoniu au discutat despre modificarea cadrului legal pentru intervenții rapide asupra clădirilor afectate de graffiti și afișaj ilegal.
În noul mesaj publicat după două luni de la acea dezbatere, Ciucu afirmă că administrația locală nu mai așteaptă modificările legislative promise și va merge înainte cu propriul program anti-mâzgăleli. Potrivit acestuia, programul vizează clădirile din Zonele Construite Protejate ale Capitalei și presupune cofinanțarea lucrărilor de curățare a fațadelor. PMB va suporta până la 80% din costuri, restul urmând să fie achitat de proprietari. Edilul spune însă că problema birocrației rămâne în continuare. „Va fi dificil, tot trebuie să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24h”, afirmă Ciucu.
Programul anunțat de PMB presupune identificarea clădirilor afectate de graffiti și afișaj ilegal de către Poliția Locală, notificarea proprietarilor și posibilitatea ca aceștia să intre în schema de finanțare a municipalității. În paralel, administrația Capitalei lucrează și la un al doilea program destinat reparațiilor fațadelor clădirilor încadrate în risc seismic 2 și aflate în proprietate privată. În mesajul său, Ciucu compară situația din București cu alte capitale europene și susține că lipsa intervențiilor rapide contribuie la degradarea centrului orașului. „De aceea au ajuns clădirile noastre istorice pline de tagging și mâzgăleli. În țări mai civilizate primăriile orașelor curăță fațadele în 24/48h”, afirmă primarul general. (Postarea integrală poate fi găsită AICI)
Contextul acestei dispute începe în martie 2026, când Primăria Capitalei a organizat dezbaterea „Graffiti, o boală grea. Cum o tratăm?”, dedicată fenomenului extins de tagging, graffiti și afișaj ilegal care afectează sute de clădiri din centrul Bucureștiului — de la Magheru și Bălcescu până la Victoriei și Piața Amzei. La discuții s-au prezentat în număr mare reprezentanți ai Guvernului, Poliției Locale și specialiști în urbanism și patrimoniu, dar și ministrul Culturii, parlamentari, primari de sector. Tema centrală au fost chiar blocajele legislative care împiedică intervențiile rapide asupra clădirilor istorice afectate de graffiti și afișaj ilegal.
Ciprian Ciucu a descris atunci fenomenul drept „o boală” a spațiului urban, susținând că degradarea fațadelor afectează direct economia orașului și imaginea Capitalei. „Această boală afectează mediul urban, dă senzația de degradare, afacerile pleacă, nu mai este zonă atractivă, pleacă banii. Țesutul urban suferă”, declara edilul. Primarul general avertiza încă de atunci că problema principală este birocrația din zona patrimoniului, care face aproape imposibilă curățarea rapidă a clădirilor istorice. „De ce nu putem curăța eficient clădirile? Din cauza acestei birocrații. După ce cureți, graffiti-ul apare din nou. Trebuie să intervenim în 24 de ore, ca să descurajăm fenomenul”, afirma Ciucu.
Edilul cerea modificări legislative pentru intervenții rapide și spunea că problema afectează masiv Bucureștiul. „Nu vorbim de 10 clădiri sau 100 clădiri, dar noi avem 2000”, declara acesta. La dezbatere, Ciucu a criticat și faptul că legislația tratează simpla curățare a unei fațade aproape la fel ca intervențiile de restaurare asupra monumentelor istorice. „Este vorba despre a le salva. Ce facem cu legislația noastră?”, întreba acesta, avertizând că autoritățile pot ajunge să riște sancțiuni dacă intervin fără avize.
Ministrul Culturii, András Demeter, admitea atunci că legislația actuală contribuie la blocaj și descria cadrul legal drept „o mare amestecătură”, cu interpretări diferite și proceduri care întârzie inclusiv intervențiile de urgență.