Probleme în curățarea clădirilor istorice
Ciprian Ciucu, primarul general al Municipiului București, a exprimat dezamăgirea sa față de lipsa de sprijin din partea Ministerului Culturii în ceea ce privește curățarea graffiti-ului de pe clădirile istorice. În cadrul unei dezbateri organizate acum două luni, Ministerul a promis asistență pentru promovarea legislației necesare, însă, conform declarațiilor oficialilor Primăriei, aceste promisiuni nu s-au concretizat. "Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară. Nu mai stăm după funcționarii din Minister!", a declarat Ciucu pe rețelele de socializare.
Conform Primăriei București, actualele prevederi legislative îngreunează procesul de curățare, necesitând numeroase avize și documentații chiar și pentru intervenții simple. În București există 98 de zone protejate, unde clădirile sunt afectate de graffiti. Primarul a subliniat că acțiunile de curățare vor continua, dar că acestea vor fi limitate de birocrația existentă. "Curățarea clădirilor este dificil de realizat. Actualele proceduri fac extrem de grea intervenția rapidă asupra fațadelor din zonele protejate", a afirmat acesta.
Primăria a anunțat că programul de curățare va fi pus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu, dar Ciucu avertizează că implementarea acestuia va fi complicată. "Tot va trebui să luăm avize de la Cultură, nici vorbă să putem interveni și reveni în 24 de ore", a declarat primarul. Autoritățile locale au elaborat un plan prin care imobilele afectate vor fi identificate și notificările vor fi trimise proprietarilor.
Proprietarii clădirilor afectate au două opțiuni: fie să îndepărteze graffiti-ul pe cheltuiala proprie în termen de 90 de zile, fie să se înscrie în programul Primăriei, care va suporta 80% din costuri, iar proprietarii vor plăti 20% din acestea. "Noi ne ocupăm de documentații, avize și coordonarea lucrărilor prin Administrația Străzilor", a precizat Primăria Capitalei.
Criticile aduse Ministerului Culturii de către primarul Ciucu nu sunt singulare. Mulți experți în domeniul culturii și al patrimoniului au subliniat importanța unei colaborări eficiente între autoritățile locale și instituțiile centrale pentru a proteja și conserva patrimoniul cultural al Bucureștiului. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2023, 65% dintre clădirile istorice din București sunt afectate de vandalism, inclusiv graffiti.
De asemenea, Uniunea Europeană a implementat directive menite să protejeze patrimoniul cultural, dar aplicarea acestora la nivel local se dovedește a fi o provocare constantă. Criticile aduse de Ciucu sunt susținute de date care arată că majoritatea intervențiilor necesită aprobări care durează, în medie, între 60 și 90 de zile, ceea ce face ca acțiunile rapide să fie aproape imposibile.
În concluzie, situația curățării graffiti-ului de pe clădirile istorice din București subliniază nevoia de reformare a legislației și de îmbunătățire a colaborării între Ministerul Culturii și autoritățile locale. Primarul Ciucu a solicitat o acțiune mai rapidă și eficientă din partea Ministerului, iar viitoarele discuții dintre cele două entități ar trebui să se concentreze pe eliminarea birocrației și facilitarea intervențiilor necesare pentru a proteja patrimoniul cultural al capitalei.
Rămâne de văzut dacă Ministerul va răspunde acestor apeluri și va acționa în consecință.