Combaterea dezinformării în România
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat în timpul Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării organizat la Cotroceni în cadrul inițiativei România Imună că fenomenul dezinformării reprezintă o problemă de securitate și încredere publică, iar combaterea sa trebuie făcută printr-un efort comun al instituțiilor statului, societății civile și mediului privat. "Dezinformarea pentru noi nu este doar o chestiune de democrație", a spus președintele, subliniind că există "o corelație între încredere și prosperitate". Potrivit acestuia, campaniile de manipulare informațională vizează mai multe categorii sociale și teme sensibile, de la economie și mass-media până la subiecte legate de siguranța femeilor sau abuzurile din societate.
Declarațiile vin într-un context european în care autoritățile discută tot mai des despre impactul manipulării informaționale asupra proceselor democratice și asupra securității publice. Conform unui raport Eurostat din 2024, 67% dintre români consideră că dezinformarea este o problemă majoră, iar 55% dintre aceștia nu au încredere în informațiile distribuite pe rețelele sociale. "Dezinformarea nu este o operațiune ad-hoc", a spus Nicușor Dan, evidențiind faptul că aceasta este o coordonare pe multiple planuri, amplificată de tehnologie.
Nicușor Dan a insistat asupra nevoii ca instituțiile statului să reacționeze mai eficient și mai rapid în fața informațiilor false care circulă online, subliniind că statul trebuie să comunice coerent și să ofere informații care să ajungă acolo unde trebuie. "Instituțiile publice trebuie să fie capabile să răspundă în ritmul în care se așteaptă publicul", a declarat acesta, având în vedere că rețelele sociale accelerează propagarea informațiilor neverificate.
Totodată, președintele a spus că discuția despre combaterea manipulării trebuie să rămână compatibilă cu valorile democratice. "Cum să protejăm spațiul informațional fără a încălca democrația?" este una dintre întrebările centrale ridicate în discursul său. Nicușor Dan a cerut ca atenția publică să fie mutată către probleme concrete și rezultate măsurabile, afirmând: "Să ne concentrăm pe faptele reale din securitate, din medicină și educație, nu pe dezinformări".
El a vorbit și despre importanța comunicării strategice și a credibilității instituțiilor publice. "Oamenii trebuie să aibă încredere când deschidem gura. Trebuie să le câștigăm încrederea", a afirmat acesta. Tema combaterii dezinformării a devenit una dintre prioritățile discutate atât la nivel european, cât și în România, în special în contextul campaniilor online și al amenințărilor hibride asociate spațiului digital.
Într-o altă declarație, Nicușor Dan a lansat un apel pentru ca instituțiile statului să se implice mai activ în mediile online, în special pe platforme precum TikTok, unde dezinformarea se răspândește rapid. "De fapt, ce este dezinformarea în raport cu democrația? Ce e democrația? Foarte pe scurt, democrația înseamnă niște oameni care încearcă să se influențeze în mod legitim unii pe alții pentru a lua deciziile cele mai bune pentru ei ca societate", a explicat președintele.
În concluzie, Nicușor Dan a subliniat necesitatea ca statul să comunice obiectiv și să ajungă la publicul țintă prin canalele adecvate, afirmând că acesta trebuie să fie capabil să răspundă la așteptările cetățenilor. "Instituțiile statului trebuie să comunice coerent și strategic, și, dacă se poate, uman și nu propagandistic", a adăugat el, subliniind importanța adaptării la realitățile comunicării moderne și la nevoile publicului.
Această abordare reflectă o conștientizare crescândă a efectelor nocive ale dezinformării asupra societății și a democrației, iar autoritățile române sunt încurajate să acționeze rapid și eficient pentru a combate acest fenomen.