Negocieri și perspective
Comisia Europeană va propune deschiderea primului „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe 16 iunie 2026, a declarat un înalt oficial citat de Euractiv. Această propunere urmează să fie prezentată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale. Ulterior, liderii UE ar putea aproba decizia la Consiliul European programat pentru 18 iunie 2026. "Aderarea acestor state este o prioritate pentru Uniunea Europeană", a declarat oficialul.
Până în prezent, avansul Ucrainei în negocierile de aderare a fost încetinit în principal de opoziția Ungariei. Fostul premier Viktor Orbán a blocat în mod repetat progresul dosarului ucrainean, invocând diverse motive. Totuși, după 16 ani de guvernare, acesta a fost înlăturat în urma alegerilor parlamentare din martie 2026, ceea ce a deschis posibilitatea unei noi abordări. Noul executiv de la Budapesta a transmis un semnal diferit în ceea ce privește aderarea Ucrainei, deși nu și-a declarat sprijinul deplin.
Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles în perioada următoare, iar discuțiile ar putea include și deblocarea fondurilor europene suspendate din cauza încălcărilor statului de drept în timpul guvernării Orbán. În acest context, autoritățile europene par să fie optimiste cu privire la deschiderea negocierilor.
În aprilie 2026, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a afirmat că se așteaptă ca discuțiile privind primul „grup” de negocieri să înceapă după finalizarea tranziției politice din Ungaria, posibil în timpul președinției Ciprului la Consiliul UE, care se va încheia la sfârșitul lunii iunie. Deși termenii exacți ai aderării Ucrainei și Republicii Moldova rămân în discuție între statele membre, se conturează un calendar.
Între timp, au apărut și propuneri alternative privind integrarea Ucrainei. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a sugerat că Ucraina ar putea deveni un „membru asociat” al UE, fără drept de vot deplin. Această propunere a fost însă respinsă de autoritățile de la Kiev, care doresc un statut de membru cu drepturi depline. De asemenea, ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a respins ideea ca Ucraina să folosească Spațiul Economic European ca o etapă intermediară către aderarea la UE, subliniind că este un aranjament complex, cu avantaje și provocări.
Deși există discuții politice privind formele de aderare, structura oficială a procesului rămâne neschimbată. Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitolele legislației europene pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE, iar progresul poate fi blocat dacă există îndoieli privind reformele din țările candidate. Primul cluster vizează elementele fundamentale ale statului de drept, instituțiile și economia și este considerat cel mai important, fiind, totodată, și ultimul care este închis în procesul de aderare.
Potrivit planului actual, restul clusterelor ar putea fi deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în luna iulie 2026, ceea ce ar reprezenta un pas semnificativ înainte în procesul de integrare europeană al acestor țări.
Așadar, se conturează o fereastră de oportunitate pentru ca ambițiile de aderare să progreseze, în contextul unor schimbări politice semnificative în regiune.